Criza energetică continuă, declanşată de invazia Rusiei în Ucraina, înseamnă că premierul Giorgia Meloni şi aliaţii săi nu vor putea să-şi îndeplinească cele mai extravagante promisiuni din campania electorală, inclusiv reducerile drastice de taxe.

„Nu vom putea face totul, deodată. Încercările anterioare de a face acest lucru s-au încheiat cu un dezastru”, a declarat duminică ministrul Industriei, Adolfo Urso, pentru ziarul La Stampa.

Meloni a declarat deja că aproximativ două treimi din puterea de cheltuire suplimentară va fi folosită pentru a ajuta companiile şi gospodăriile să supravieţuiască facturilor la gaze şi electricitate care au atins un nivel record. Acest lucru se adaugă la cele aproximativ 75 de miliarde de euro cheltuite în 2022 pentru a face faţă creşterii preţurilor la energie.

Cabinetul a ridicat luna aceasta ţinta de deficit pentru 2023 la 4,5% din produsul intern brut, de la o prognoză de 3,4% făcută de guvernul precedent al lui Mario Draghi. Miniştrii spun însă că vor fi prudenţi din punct de vedere fiscal şi vor evita erorile bugetare care au desfiinţat-o pe Liz Truss, fostul prim-ministru britanic.

Drept urmare, promisiunile din campanie ale partidului de extremă dreapta Liga pentru o reformă generoasă a sistemului de pensii au fost amânate şi, în timp ce bugetul va include o reducere a poverii fiscale asupra forţei de muncă, au fost excluse reducerile pe scară largă ale impozitului pe venit.

În încercarea de a ajuta familiile să facă faţă unei inflaţii ameţitoare, care, conform indicelui armonizat la nivelul UE, a ajuns la 12,6% în octombrie, de la an la an, cabinetul ia în considerare eliminarea taxei pe vânzări pentru produsele de bază, cum ar fi laptele şi pâinea.

Împrumuturile suplimentare vor acoperi o parte din angajamentele de cheltuieli, dar se aşteaptă ca venituri noi de aproximativ 3 miliarde de euro să fie obţinute prin intermediul unui impozit excepţional pe profiturile companiilor energetice care au beneficiat de preţurile foarte mari ale petrolului şi gazelor.

În încercarea de a face economii, Meloni ar trebui, de asemenea, să înceapă să elimine schema de ajutor pentru sărăcie „salariul cetăţenilor”.

Partidele de stânga spun că măsura este vitală, având în vedere starea dificilă a economiei, dar partidele de coaliţie spun că aceasta le permite şomerilor să se sustragă pieţei muncii.

„(Plăţile) vor fi oprite pentru cei cu vârste cuprinse între 18 şi 59 de ani care pot munci. Dar nu se va întâmpla dintr-o dată. Va exista o fază de tranziţie în 2023”, a declarat subsecretarul de stat Giovanbattista Fazzolari pentru cotidianul Corriere della Sera.

După ce cabinetul va aproba bugetul, parlamentul va avea termen până la 31 decembrie pentru a-l promulga.

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa [email protected]

https://stiri-zilnic.com/wp-content/uploads/2022/11/7813676-hepta-mediafax-foto-zuma-press-hepta.jpghttps://stiri-zilnic.com/wp-content/uploads/2022/11/7813676-hepta-mediafax-foto-zuma-press-hepta-300x300.jpgrootstireaUncategorised
Criza energetică continuă, declanşată de invazia Rusiei în Ucraina, înseamnă că premierul Giorgia Meloni şi aliaţii săi nu vor putea să-şi îndeplinească cele mai extravagante promisiuni din campania electorală, inclusiv reducerile drastice de taxe. ...