Europarlamentarul Corina Creţu vorbeşte despre şansele aderării noastre la Schengen, după mulţi ani de amânări, dar şi despre bugetul UE pe 2023, cum se împart banii şi ce mai are de făcut România. De asemenea, PNRR este un alt subiect abordat şi punctează că niciun alt stat membru nu a introdus reforma pensiilor în acest plan de redresare postpandemică.

Prezentăm principalele declaraţii ale europarlamentarului Corina Creţu, sâmbătă seara, la emisiunea Insecuritate, de la Aleph News:

Corina Creţu:  Până la urmă, dacă ratăm acest tren, nu ştim când va mai veni altul pentru că totuşi România face eforturi uriaşe şi sacrificii, după o perioadă grea de pandemie, această agresiune inacceptabilă, nejustificată, neprovocată asupra Ucrainei. Noi suntem totuşi scutul UE, apărăm graniţa externă, sigur cu ajutorul NATO, şi cred că este momentul după 15 ani de la aderarea la UE românii să se simtă acasă, să nu mai trebuiască să stea la cozi, să schimbe terminalele, iar beneficiile economice sunt şi ele incontestabile având în vedere înlesnirile pentru transportatori, IMM, atâtea produse perisabile care nu pot fi transportate din cauza perioadelor lungi de stat la vamă… deci ar fi un pas înainte şi în primul rând un semn de respect faţă de România şi faţă de români.

„Pentru România ar fi o tragedie destrămarea UE”

Corina Creţu:  Olanda a rămas oarecum izolată, dar nu Olanda ca ţară. Este vorba despre un partid care face parte din coaliţia de guvernare. Premierul Rutte stă pe o coaliţie foarte fragilă, formată din patru partide, iar unul dintre aceste partide, care are 6%, este împotrivă. Acum, motivele sunt diverse. Unii vorbesc de justiţie, unii vorbesc de interese economice şi, într-adevăr dacă te uiţi pe hartă s-ar putea ca Olanda cumva, având în vedere mărfurile dinspre Asia, poate unii să prefere să acosteze la Constanţa decât să facă încă 3 săptămâni până la Rotterdam, dar cred că e momentul să depăşim aceste lucruri pentru că este nevoie de solidaritate, este nevoie să aratăm că suntem împreună şi la bine şi la greu şi în primul rând trebuie să apărăm pacea pe continentul nostru şi acest proiect unic care este UE. Cred că politicienii, mai ales cei care au putere de decizie executivă, pot să dea apă la moară acestor forţe antieuropene. Părerea mea este că pentru România ar fi o tragedie destrămarea UE.

Corina Creţu:  Eu nu cred că cea mai bună formă e de a da cu pumnul în masă. Cel mai important este să se pună pe ordinea de zi, la consiliu, că aceştia sunt paşii. Practic, ar trebui să se pună pe ordinea de zi la Consiliul JAI, unde România este reprezentată de ministrul de Interne, şi la Consiliul European. În acel moment nu cred că o ţară poate să explice de ce Bulgaria sau Croaţia ar sta mai bine ca România. Din contră, suntem mai expuşi şi avem nevoie de aceste semne de solidaritate. Şi Olanda, dacă am obţine măcar să se abţină suntem intraţi în Schengen. Au mai fost precedente de acest gen, care, în urma negocierilor… este acel we agree to disagree. Pe de altă, parte 26 din 27 de state sunt ferm în favoarea noastră. Premierul Rutte spune că are nevoie de vot în Parlament. Mizăm pe echilibrul şi solidaritatea necesară în aceste momente în care orgoliile naţionale trebuie să fie date la o parte în favoarea acestui proiect care este continentul nostru.

Corina Creţu:  România are o rată de absorbţie de 69-70% pentru exerciţiul financiar 2014-2020, care mai poate fi folosit până în decembrie 2023, dar nu exclud posibilitatea de a se prelungi acest termen mai ales din cauza războiului. Parlamentul European a adoptat posibilitatea ca statele membre să deconteze din fondurile 2014-2020 toate cheltuielile legate de refugiaţi, cele legate de asigurarea cazării, hranei celor care tranzitează sau stau în toate statele membre pot să depună facturi pentru acest lucru tocmai pentru a mări rata de absorbţie a celor care nu au reuşit pe perioada 2014-2020. Apoi s-a adoptat bugetul 2021-2027 care poate fi folosit de la 1 iulie 2021, când s-a adoptat regulamentul de folosire a acestui buget. Din păcate, România nu are încheiate toate programele operaţionale pentru a folosi acest buget, dar sperăm că până la sfârşitul anului măcar să înceapă să folosească acest buget.

„Nicio ţară nu a introdus în PNRR reforma pensiilor”

Corina Creţu:  În ceea ce priveşte PNRR, România a primit puţin peste 6 miliarde de euro, din cele 30 de miliarde. Este vorba despre prefinanţare şi prima tranşă, dar greul abia acum începe. Din păcate, PNNR-ul românesc a fost negociat într-un mod cu totul netransparent în ceea ce priveşte comunicarea cu populaţia şi cu beneficiarii şi se doreşte cumva ajustarea. Şi înţeleg pentru că sunt lucruri foarte greu de realizat, dacă nu imposibil de realizat. De pildă, România s-a angajat prin PNRR ca până la ultimul sat să ajungă la maşini electrice până în anul 2030, ceea ce mie nu mi se pare fezabil. Unul dintre jaloanele care trebuie îndeplinit până la sfârşitul lui decembrie anul acesta este modernizarea, profesionalizarea administraţiei, agenţiilor, Metrorex, CNAIR, CFR Marfă, şamd. Eu ţin minte că în 2018 şi probabil a rămas în memoria instituţională a guvernelor care au fost scrisorile mele de comisar european în care spuneam asta de atunci. Mi-e foarte greu să cred că am putea face într-o lună. Plus reforma sistemului de pensii. Nicio ţară nu a introdus în PNRR acest lucru pentru că nivelul pensiilor este un atribut al statelor respective. În final s-a adoptat chestiunea salariului minim european, care până acum a fost un subiect tabu, iar acum e directivă europeană.

„Un proiect de ţară care trebuie promovat este de consolidare şi renaştere a satului românesc”

Corina Creţu:  Adoptarea monedei euro trebuie să vină la momentul potrivit astfel încât populaţia să nu sufere. Ţineţi minte că şi în Grecia au fost mişcări de stradă atunci când s-a adoptat moneda euro. Economia românească trebuie să fie pregătită. Scopul final, atunci când s-a vorbit de o monedă unică, a fost de a trăi mai bine, dar fiecare ţară a trecut prin nişte turbulenţe. Poate că e o atitudine mai înţeleaptă, mai prudentă pentru că avem prea multe provocări în acelaşi timp ca să mai adăugăm încă una.

Corina Creţu:  Vorbeaţi de un indicator care trebuie să fie minim. Alocările se fac în funcţie de PIB, este indicatorul unanim acceptat deşi poate că ar trebui găsiţi şi alţi indicatori legaţi de reforma socială, educaţie. România este ţara cu cea mai mare populaţie în mediul rural, 45%, cea mai mare sărăcie extremă, adică o polarizare extremă în societate. Ca să vă dau un exemplu avem un medic la 2000 de locuitori în mediu rural, un procent de 11 ori mai mic faţă de cel din mediul urban. Cred că un proiect de ţară care trebuie promovat este acela de consolidare şi renaştere a satului românesc. Sunt foarte mulţi oameni de la sate care se simt abandonaţi.

 

 

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa [email protected]

https://stiri-zilnic.com/wp-content/uploads/2022/11/7d2b31a6-81df-4cba-9eda-4ec0312f3013.jpghttps://stiri-zilnic.com/wp-content/uploads/2022/11/7d2b31a6-81df-4cba-9eda-4ec0312f3013-300x300.jpgrootstireaUncategorised
Europarlamentarul Corina Creţu vorbeşte despre şansele aderării noastre la Schengen, după mulţi ani de amânări, dar şi despre bugetul UE pe 2023, cum se împart banii şi ce mai are de făcut România. De asemenea, PNRR...