„Cheia reducerii mortalităţii cauzate de tutun este reducerea daunelor cauzate de tutun prin tranziţia de la ţigările care ard tutunul la alte produse cu nicotină cu risc mai redus asociat fumatului, ca trecerea să fie mai uşoară pentru persoanele care fumează. Acestea includ nu doar snus în stil suedez, ci şi produse de vapat, pungi cu nicotină fără tutun şi produse din tutun încălzit”, a spus Ramström.

Studiul său a venit în contextul în care în 2005, a intrat în vigoare convenţia-cadru pentru controlul tutunului (FCTC). Aceasta a fost dezvoltată ca răspuns criza globală de sănătate publică cauzată de consumul de tutun şi a fost primul tratat internaţional negociat prin Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS). Doi ani mai târziu, OMS a lansat MPOWER, un proces şi mecanism de monitorizare pentru implementarea FCTC, care şi-a propus monitorizarea consumului de tutun şi politicile de prevenire; protejarea oamenilor de fumul de tutun; oferirea ajutorului pentru a renunţa la tutun; avertizarea oamenilor despre pericolele tutunului; aplicarea interdicţiilor privind publicitatea, promovarea şi sponsorizarea pentru tutun şi creşterea taxelor pe tutun.

În cel mai recent raport, OMS a declarat că 5,3 miliarde de oameni au fost „acoperiţi” de cel puţin o măsură MPOWER până la „cel mai înalt nivel de realizare”. Însă, 80% dintre cei 1,1 miliarde de fumători din lume trăiesc în ţări cu venituri mici şi medii, ţările cel mai puţin capabil să sprijine oamenii să renunţe sau să trateze bolile legate de fumat. De asemenea, numărul total de fumători a rămas neschimbat din anul 2000, în ciuda faptului că măsurile MPOWER au fost lansate în urmă cu 15 ani.  

Ramström a constatat că, cel puţin pentru Europa, măsura în care o ţară a adoptat şi implementat MPOWER nu are nicio influenţă asupra reducerii numărului de femei decedate ale căror decese sunt atribuite fumatului. În cazul bărbaţilor, 11% din variaţia mortalităţii ar putea fi explicată prin nivelul de implementare a măsurilor MPOWER.

În unele ţări, cum ar fi Marea Britanie, Irlanda, Islanda şi Franţa, mortalitatea scăzută legată de tutun în rândul bărbaţilor a fost legată de un nivel ridicat de implementare a MPOWER. Dar în altele, cum ar fi Germania şi Elveţia, a fost observată aceeaşi rată scăzută a mortalităţii cauzate de tutun, în ciuda faptului că aceste ţări au implementat MPOWER la niveluri mult mai scăzute.

„Cercetarea mea demonstrează că MPOWER nu funcţionează aşa cum ar trebui în Europa. De asemenea, arată că trecerea la snus în stil suedez este o strategie mai eficientă de reducere a mortalităţii cauzate de tutun decât măsurile de control al tutunului aprobate de OMS”, a spus Ramström.

El crede că în viitor, OMS şi alţii trebuie să ţină seama de ştiinţa modernă. Pentru a face acest lucru, strategia MPOWER ar trebui să încorporeze elemente suplimentare, dezvoltându-se o strategie care să includă „Implică-te în comunităţile afectate”, „Încurajează fumătorii să treacă la produse cu nicotină cu risc mai redus” şi „Oferă informaţii precise despre alternative mai sigure”.

În România sunt circa 5 milioane de fumători, iar BAT, liderul pieţei, are aproximativ 300.000 de adulţi fumători au adoptat glo. În ceea ce priveşte produsele de vapat, cei mai mari jucători de pe piaţa românească – BAT, JTI şi PMI – nu au în prezent astfel de produse în România, însă sunt jucători mai mici care deţin şi numărul de utilizatori de ţigări electronice cu lichid este de circa 150.000 – 200.000, potrivit informaţiilor oferite de Alex Gogoana, preşedinte al Asociaţiei Consumatorilor de Produse Alternative cu Nicotină.

„Am făcut un studiu şi am constatat că, după nouă luni, pacienţii care au schimbat ţigara tradiţională cu produsele cu tutun încălzit practic au depus mult mai puţină placă bacteriană faţă de cei care au continuat să fumeze ţigară tradiţională. Din punctul nostru de vedere, este o problemă să păstrăm placa bacteriană în cavitatea orală şi să nu o îndepărtăm la timp. (…) Gudronul ars în ţigara tradiţională eliberează anumite substanţe toxice. Practic, în momentul în care noi nu mai ardem la temperaturile acelea înalte gudronul, atunci şi eliberarea substanţelor toxice scade”, a spus Mihaela Răescu, medic primar în stomatologie generală şi medic specialist în endodonţie şi profesor universitar la Facultatea de Medicină Dentară, din cadrul Universităţii „Titu Maiorescu” din Bucureşti. Răescu este şi directorul Centrului de Concepte şi Tehnologii Preventive în Sănătatea Orală, din cadrul Institutului European pentru Cercetări Multidisciplinare.

Nicotina nu provoacă direct probleme de sănătate, cancer pulmonar sau alte boli, dar atunci când tutunul arde, eliberează mii de substanţe chimice toxice, dintre care multe sunt cancerigene, care sunt apoi inhalate în fum. Astfel, vocile specialiştilor din cadrul Global Forum on Nicotine consideră că reducerea efectelor nocive este o abordare de sănătate publică şi constă în politici pragmatice, reglementări şi acţiuni pentru a reduce riscurile pentru sănătate, de exemplu, oferind acces la forme mai sigure de produse sau substanţe.

„Majoritatea pacienţilor care vor să-şi facă un implant, de exemplu, nu mai au voie să fumeze o perioadă şi fac ce le spune doctorul, pentru că se gândesc că e mai scump să nu respecţi. În al doilea rând, am observat că persoanele care au înlocuit tutunul standard cu tutunul încălzit, la un moment dat au renunaţat la fumat. Sunt puţini, dar avem aceste exemple”, a explicat Mihaela Răescu.

Ea a completat că mulţi fumători fac o schimbare când este stict necesar, în schimb, tinerii fac trecerea la produse care încălzesc tutunul fără să aibă o motivaţie pentru că este la modă.

„În România, Tabacco Harm Reduction (THR), nu este un concept cunoscut. Mulţi români nu folosesc produsele care încălzesc tutunul ca pe o alegere, pentru că are un risc mai mic pentru îmbolnăvire. Ei folosesc aceste produse pentru că văd că cei din jur le folosesc şi pentru că se poate fuma în interior, ci nu o fac în cunoştinţă de cauză. Este foarte greu să implementezi în mintea omului un termen care nu este suficient promovat. Noi, ca medici, putem să informăm consumatorii, dar, de multe ori subiectul fumat pare a fi tabu, deşi avem atât de mulţi fumători şi este o realitate. Dacă datorită nouă câţiva oameni renunţă la fumat, pentru că au fost informaţi, deja este un plus”, a mai spus Mihaela Răescu.

Grupul British American Tabacco (BAT), prezent şi în România de aproape trei decenii, investeşte anual circa 400 de milioane de lire sterline în cercetarea şi dezvoltarea de produse care nu implică arderea tutunului şi au un aport de nicotină mai redus, în contextul în care modul de a fuma este în schimbare la nivel global.

„400 milioane de lire sterline investim anual în cercetare. Marea majoritatea a banilor este folosită pentru cercetarea noilor categorii moderne de produse. Este o investiţie foarte mare, dar este pentru continuitatea activităţii companiei pe termen lung şi ne focusăm pe interesul consumatorilor noştrii”, a spus David O’Reilly, director pentru cercetarea ştiinţifică în cadrul grupului BAT. El a fost prezent la Global Forum on Nicotine, conferinţă internaţională care s-a concentrat pe rolul produselor cu aport mai redus de nicotină pentru renunţarea la fumat, în final, şi a adunat peste 50 de experţi internaţionali în tutun şi nicotină la a noua ediţie, care a avut loc la Varşovia în perioada 16-17 iunie 2022. Acesta a oferit separat un interviu pentru jurnaliştii din România.

David O’Reilly, absolvent al Imperial College din Londra, cu un doctorat în virologie moleculară, lucrează de 30 de ani în cadrul BAT şi a fost numit în consiliul de conducere al BAT ca director ştiinţific de cercetare şi dezvoltare în ianuarie 2012. Grupul BAT operează în 180 de pieţe şi are 53.000 de angajaţi, dintre care 1.500 lucrează la centrul de cercetare din Southampton (Marea Britanie).

În România, BAT este cea mai mare companie de pe piaţa de tutun şi consumabile  destinate produselor de încălzire a tutunului şi are o fabrică la Ploieşti, în judeţul Prahova, în care a investit în ultimii ani 175 de milioane de euro, fiind un pas în producerea consumabilelor pentru glo, produsul de încălzire a tutunului al companiei. Această fabrică este a doua ca mărime pe care o deţine grupul în Europa şi se află în top cinci fabrici pe care le are în lume.

„BAT are o strategie pentru dezvoltarea mai multor categorii de produse. Nu credem că ţigările pot să fie înlocuite de un singur produs şi de aceea avem mai multe produse, printre care produse de vapat, produse tradiţionale, dar şi produse moderne de încălzit tutunul. (…) În România, ne focusăm mult pe glo, iar în alte pieţe ne focusăm pe vaping, deoarece consumatorii tind să aibă gusturi diferite de la o piaţă la cealaltă”, a mai spus David O’Reilly.

Executivul a menţionat, totodată, că sunt încă ţări care preferă experienţa unui produs tradiţional din tutun şi alte ţări care prefere produsele moderne, cum ar fi cele de vaping sau care încălzesc tutunul. „glo are o creştere foarte mare, beneficiază de o creştere rapidă şi consistentă şi are de partea sa studiile care arată ca riscurile pentru sănătate sunt reduse (faţă de riscul produs de consumul ţigărilor clasice – n. red.) şi suntem încrezători şi entuziaşti să încurajăm fumătorii să treacă de la produsele tradiţionale la glo”, a completat O’Reilly.

 

 

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa [email protected]

https://stiri-zilnic.com/wp-content/uploads/2022/06/whatsapp-image-2022-06-21-at-12-09-35.jpghttps://stiri-zilnic.com/wp-content/uploads/2022/06/whatsapp-image-2022-06-21-at-12-09-35-300x300.jpgrootstireaUncategorised
„Cheia reducerii mortalităţii cauzate de tutun este reducerea daunelor cauzate de tutun prin tranziţia de la ţigările care ard tutunul la alte produse cu nicotină cu risc mai redus asociat fumatului, ca trecerea să fie mai...