Prezentăm principalele declaraţii ale preşedintelui INS Tudorel Andrei sîmbătă seara, la emisiunea InSecuritate, de la Aleph News:

Tudorel Andrei: În general, Europa, şi mai ales Europa de est, a fost în ultimii 30 de ani în declin demografic accentuat. Să nu uităm că majoritatea ţărilor din estul Europei, după 1990, au trecut într-o altă formă de planificare a familiei, de creştere a populaţiei şi de dezvoltare a resurselor umane. Să nu uităm ceea ce s-a întâmplat în România până în 1989, era o intervenţie puternică a partidului, a statului, în viaţa fiecărei familii, în sensul că nu se putea planifica numărul de copii doriţi de o familie şi până la urmă era numărul de copii doriţi de o politică demografică expansionistă, începută în anul 1966, odată cu primul decrat, urmat apoi de diverse măsuri normative sau aşa-numitele măsuri economice. Practic, s-a închis un ciclu de tranziţie demografică forţată la nivelul acestor ţări. Aceeaşi situaţie s-a întâmplat şi în spaţiul ex-sovietic. Pe de o parte, am avut această schimbare de politică demografică, iar pe de altă parte, la fel ca în ţările europene est, fost comuniste, am asistat la migraţie internaţională masivă spre vest. Cel mai bun exemplu pe care pot să-l dau, R. Moldova, care a pierdut într-o perioadă scurtă timp, 30 de ani e o perioadă scurtă din punct de vedere istoric, o mare parte a populaţiei.

Tudorel Andrei: Printre puţinele ţări, cel puţin la nivel european, care au asigurat creşterea populaţiei printr-o aseamenea politică pe o perioadă de timp, o politică începută în anii 60, este Franţa care a avut o creştere de aproximativ 10 milioane de locuitori în această perioadă exclusiv printr-o politică pro-natalistă. În alte ţări, şi propabil asta aţi vrut să reflectaţi prin ideea de exod al populaţiei ucrainene, spre spaţiul vestic sau estic, problema migraţiei internaţionale. Sunt ţări şi la nivel european, Marea Britanie, Germania, care şi-au crescut populaţia într-o perioadă lungă de timp, cel puţin 50 de ani, printr-o politică de atragere a unor persoane din diverse spaţii, fie est european, fie din afara spaţiului european.

“La nivelul anului 2021, vârsta medie a populaţiei este undeva aproape de 40 de ani”

Tudorel Andrei: România a avut trei etape în cei 30 de ani privind migraţia internaţională. Perioada anilor 90 în care totuşi erau restricţii importante privind circulaţia la nivel european. Aveam nevoie de paşapoarte, de vize pentru a intra în Franţa, Italia. În aceste condiţii a fost totuşi o migraţie destul de intensă a populaţiei României. A crescut în intensitate la începutul anilor 2000 până în 2015-2016, atingând punctul culminant în 2006-2007-2008, apoi s-a redus foarte mult migraţia internaţională, ajungând în ultimii ani undeva la o diferenţă între emigraţie şi imigraţie de 70-80.000 de persoane, în jurul la 100.000 de persoane pe an. Din păcate, la nivelul populaţiei României, cel puţin pe ultimii 5-6 ani, asistăm la o reducere a populaţiei pe cale naturală, în sensul că decesele sunt cu mult mai multe decât naşterile. Din păcate, în 2021 am avut o diferenţă între cele două de peste 150.000 de persoane. E un spor natural negativ accentuat. E drept că a fost un an cu totul aparte. Decesele sunt legate de pandemie, dar din păcate populaţia României a îmbătrânit foarte mult în ultimii 30 de ani. La nivelul anului 2021, vârsta medie a populaţiei este undeva aproape de 40 de ani. Ceea ce înseamnă foarte mult la nivelul populaţiei, care era relativ tânără la nivelul anilor 90.

Tudorel Andrei: Este foarte greu de venit cu decizii pro nataliste într-o economie deschisă, în care cele două, economia şi măsurile pro nataliste trebuie să le îmbinăm pentru a avea rezultate pe termen mediu şi lung. Din păcate efectele aici nu le vedem imediat. Aici trebuie să avem răbdare, să avem înţelepciune că, altfel, rezultatele nu pot apărea. E vorba de schimbarea culturii. Nu poţi să vii şi să intervii la nivelul unei familii numai prin acordarea unor stimulente materiale pe termen scurt. E posibil să aibă anumite efecte, dar unele sunt tranzitorii. Pentru a avea un echilibru demografic pe o asemenea măsură trebuie timp. Vă dau un singur exemplu. În anii 2000 şi ceva s-a venit cu o măsură de încurajare a căsătoriilor. S-au acordat nişte prime, iar rezultatul a fost în primul an, după aceea populaţia a intrat într-o viaţă normală. Adică nu putem stimula creşterea numărului de născuţi exclusiv printr-o asemenea măsură. Trebuie o perspectivă mai lungă şi multă înţelepciune. Nu trebuie cerute rezultate imediate. În primul rând trebuie să schimb cultura, educaţia, înţelegerea a ceea ce înseamnă un nou născut şi după aceea investiţia pe care o faci în infrastructura şcolară şi în tot ceea ce înseamnă formarea unui copil.

„Autorecenzarea populaţiei României este un succes”

Tudorel Andrei: Este un succes şi personal vă pot da o singură cifră. Astăzi, probabil vom ajunge la 6 milioane de chestionare care au fost produse în baza noastră de date, adică ne apropiem de cota de 35% a persoanelor pe care noi ne-am dorit să fie autorecenzate în această etapă. A fost o muncă extraordinară şi eu consider că suntem una dintre primele instituţii care ne-am angajat într-o asemenea acţiune de a interacţiona cu fiecare cetăţean şi de a obţine aceste informaţii. Acest recensământ se desfăşoară la nivel european, la nivel mondial şi poartă numele de Recensământul, runda 2021. Sunt ţări care au organizat în 2021, alte ţări care organizează în 2022. Două exemple, Ungaria şi Germania vor desfăşura recensăminte în perioada următoare. (…) Primele date vor fi furnizate în decembrie 2022, conform programului iniţial, pe care nu l-am schimbat.

Tudorel Andrei: Dacă vom corela numărul de chestionare completate cu populaţia rezidentă, pe primele patru locuri avem Braşovul care a depăşit astăzi 40% de populaţie recenzată prin online, pe locul doi este Botoşaniul, urmat de Teleorman şi Gorj. Deci sunt judeţe care s-au apropiat de 40%. Până la urmă Botoşaniul este un judeţ mic din punct de vedere al populaţiei, dar din punct de vedere al participării să ştiţi că a fost foarte activ şi în primele 35 de zile a fost în top, cu o rată mare de participare. Aici sunt doi factori. Pe de o parte este gradul de dotare al populaţiei cu mijloace tehnice şi aici aţi dat un exemplu bun Bucureştiul, care a atins o jumătate de milion ceea ce înseamnă foarte mult, Ilfovul care a avut de fiecare dată o participare foarte bună. Din păcate, Iaşiul apare în top 10, dar dacă corelăm cu populaţia, că e al doilea judeţ din punct de vedere al dimensiunii, veţi avea o surpriză. E pe primul loc, dar în partea cealaltă a clasamentului. De ce? Sunt doi factori, este gradul de participare a populaţiei, iar pe de altă parte şi implicarea colegilor mei din statistică, a autorităţilor locale. Cel mai bun exemplu este al celor trei judeţe Botoşani, Teleorman, Braşov unde a existat o colaborare extraordinară. Şi un lucru foarte important, mass-media care a fost pozitivă. Într-o asemenea acţiune puteau fi găsite multe lucruri mărunte, dar a fost o atitudine pozitivă şi eu aş dori să mulţumesc.

Tudorel Andrei: Mai sunt 10 zile (pînă la încheierea autorecenzării, la 15 mai). Eu mi-aş dori să participe în această perioadă din 3 mlotive. 1. Evite să mai fie vizitat acasă. Doi. Dacă are spirit civic  şi îşi completează singurul chestionarul, va contribui la realizarea de economii la buget. Toate acestea vor fi raportate de INS public, este transparenţă totală. Şi al treilea motiv, ceea ce m-a îndemnat pe mine să pun 35%. Îmi doresc foarte mult ca România să nu fie ultima în clasamentul european. Dacă se poate să urcăm, să fim în zona aceea neutră, în care lumea nu se uită nici că e foarte greu să ajungi Portugalia, 99%, sau Estonia. Noi suntem la primul exerciţiu de acest fel, bulgarii sunt la primul, dar nu au realizat decât 30%. Uite că i-am depăşit. Eu sper să-i depăşim şi pe croaţi care au făcut aproape de 40%.

„Populaţia rezidentă este puţin peste 19 milioane de locuitori”

Tudorel Andrei: La nivel naţional nu e nicio surpriză întrucât statistica calculează în fiecare an populaţia rezidentă. Valoarea populaţiei rezidente pe care noi o trimitem în fiecare an la Eurostat, atât la nivel naţional, regional şi la nivel judeţean. Din păcate, din motive obiective nu s-a putut calcula în fiecare an populaţia rezidentă la nivel de localitate. Pentru acest recensământ noi am stabilit o populaţie ţintă şi la nivel de localitate şi tocmai pentru a fi transparenţi aceste informaţii sunt publicate pe site-ul INS. În aceste condiţii vă pot spune următoarele: populaţia ţintă la 1 decembrie 2021, care e momentul critic al recensământului, momentul la care facem poza populaţiei României, populaţia rezidentă este puţin peste 19 milioane de locuitori.

Tudorel Andrei: În raport cu recensământul din 2011, noi estimăm că România va pierde 1,1 milioane persoane, iar în raport cu recensământul din 2002 este o pierdere de peste 2,7 milioane de persoane. Sunt pierderi datorate factorilor naturali şi migraţiei internaţionale. În prima parte a pierderilor, 2002-2011, acestea se datorează migraţiei internaţionale şi mai puţin factorului naşteri şi decese. Între 2011 şi 2021 cea mai mare parte se datorează factorului natural şi mai puţin migraţiei internaţionale. Practic, dacă la început era 70 cu 30, acum e 30 cu 70. S-a inversat

„Pe următorii 30-40 de ani, avem o reducere a populaţiei sub 15 milioane de locuitori”

Tudorel Andrei: Dacă avem în vedere proiecţia populaţiei pe următorii 30-40 de ani, avem o proiecţie negativă, o reducere a populaţiei sub 15 milioane de locuitori. Pot fi schimbări, dacă se încurajează migraţia internaţională. Este factorul foarte important care poate să ducă la o redresare şi de ce nu la o întinerire a populaţiei pe un termen nu foarte scurt. Eu sunt foarte pesimist că poţi redresa populaţia unei ţări pe 10 ani. Toate aceste proiecţii trebuie făcute pe o perioadă medie şi lungă de timp. Migraţia internaţională îţi aduce avantaje din punct de vedere al forţei de muncă, dar trebuie să ai capacitate de a avea o încadrarea populaţiei care vine într-o altă cultură. Gândiţi-vă că luăm persoane care vin din zona Asiei, Africii, care vin cu o anumită cultură şi noi trebuie să avem capacitatea, nu numai din punct de vedere economic de a-i integra, dar şi din punct de vedere cultural. Nu neapărat de a-i schimba, că nu poţi să le schimbi tradiţiile, obiceiurile, dar să ai capacitatea cel puţin de a tolera.

“5,7% şomaj este o valoare tolerabilă, aş putea spune destul de bună pentru economia României”

Tudorel Andrei: Din fericire, într-o perioadă complicată, venim după pandemie, avem un război în apropierea României, cu consecinţe economice dintre cele mai neplăcute, rata şomajului este la un nivel relativ constant pe parcursul ultimilor doi ani. 5,7 este o valoare tolerabilă, aş putea spune destul de bună pentru economia României. Cealaltă cifră, privind rata şomajului în rândul tinerilor, este o caracteristică a tuturor ţărilor, nu numai din estul Europei, ci şi din vest întrucât e această categorie de persoane care e la începutul perioadei de activitate economică şi din diverse motive este mult mai greu să-şi găsească/ să accepte anumite locuri de muncă.

Cauzele creşterii preţurilor în zona producţiei industriale

Tudorel Andrei: Dacă o să ne uităm la ţările care dau tonul în economia UE, vom vedea că există aceleaşi creşteri mari de preţuri în zona producţiei industriale. Franţa, Olanda, Germania sunt ţări care au înregistrat aceleaşi creşteri de preţuri şi în comunicatele de presă ale acestor institute sunt specificate două cauze majore. Pe de o parte, inflaţia care a fost generată la jumătatea anului 2021, iar pe de altă parte, creşterea mare  care s-a înregistrat în martie în raport cu februarie din cauza embargoului, a războiului pe care îl avem în proximitatea UE. Din punct de vedere economic, cifrele publicate în Franţa pe zona preţurilor produselor agricole, unde avem creşteri greu de închipuit, într-o perioadă scurtă de timp, e vorba de dinamica preţurilor la cereale – grâu, porumb, făină şi toate acestea le putem regăsi în creşterile de preţuri la produsele agroalimentare. Pe de altă parte, este dinamica preţurilor unor produse metalifere din Germania. Toate acestea se vor regăsi ulterior în costurile maşinilor şi ale materialelor de construcţii.

Tudorel Andrei: Sunt cel puţin două cauze majore. Pe de o parte rupturile pe care  le-am avut în lanţul valoric pe parcursul pandemiei, şi mai ales la nivelul anului 2021. Pe de altă parte sunt efectele imediate ale războiului din Ucraina. A crescut costul gazului, al materiilor prime petru obţinerea materialelor feroase şi neferoase şi toate acestea le-am revăzut în această creştere. Sper ca această creştere să fie tranzitorie. (…) Inclusiv România importă materii prime din Ucraina. A importat combustibil din Rusia şi toate aceste rupturi în lanţul de furnizare creează aceste disfuncţionalităţişi ruptura între cerere şi ofertă.

Tudorel Andrei: Indiferent cine este proprietar pe terenurile agricole, problema României este să prelucreze ceea ce obţine pe acestea. România obţine excedent pe câteva produse. Problema este să avem capacitatea ca toate aceste produse să fie prelucrate şi să ajungă la raft produsul obţinut în România şi nu produsul importat. Că practic trei ţări ne asigură aprovizionarea, dacă putem să spunem aşa, a supermaketurilor din România. E vorba despre Polonia, Ungaria şi Germania, care dau cea mai mare parte a hranei pe care o consumăm în fiecare zi.

 

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa [email protected]

https://stiri-zilnic.com/wp-content/uploads/2022/05/2125a7f2-44dc-4a3d-9928-361749fd10bd.jpghttps://stiri-zilnic.com/wp-content/uploads/2022/05/2125a7f2-44dc-4a3d-9928-361749fd10bd-300x300.jpgrootstireaUncategorised
Prezentăm principalele declaraţii ale preşedintelui INS Tudorel Andrei sîmbătă seara, la emisiunea InSecuritate, de la Aleph News: Tudorel Andrei: În general, Europa, şi mai ales Europa de est, a fost în ultimii 30 de...