Miercuri, reprezentanţi ai NATO, ai celor 30 de state membre şi ai Federaţiei Ruse se vor întâlni la Bruxelles, în principal pentru a discuta despre recenta consolidare militară a trupelor ruseşti la graniţa dintre Rusia şi Ucraina. Diplomaţii americani şi ruşi se vor întâlni luni la Geneva pentru a discuta, de asemenea, despre criză.

Secretarul de stat american Antony Blinken a declarat că există “două căi” şi că opţiunea “diplomaţiei şi a dezescaladării” este una dintre cele două pe care SUA şi comunitatea internaţională le-au prezentat Moscovei înainte de întâlniri.

Blinken s-a întâlnit cu ministrul rus de externe Serghei Lavrov la Stockholm, Suedia, în decembrie, pe fondul îngrijorării tot mai mari a puterilor occidentale că Rusia încearcă să invadeze Ucraina.

Recenta escaladare a tensiunilor a stârnit temeri privind o repetare a situaţiei din 2014, când Rusia a anexat cu forţa peninsula Crimeea şi a sprijinit separatiştii din estul Ucrainei. Faptul că Rusia a fost capabilă să facă acest lucru şi să scape nepedepsită, a declanşat ani de zile de discuţii serioase în cercurile politice despre rolul Occidentului şi dacă acesta este sau nu capabil să ţină piept Rusiei.

Relaţiile dintre Occident şi Rusia nu şi-au mai revenit niciodată după acel moment – în schimb, aproape că au ajuns la minimele din perioada Războiului Rece. Consiliul NATO-Rusia, înfiinţat în 2002 ca un forum de discuţii pentru cooperarea dintre Occident şi Rusia, nu s-a mai reunit de peste doi ani.

Blinken a declarat vineri că ar putea fi făcute progrese în timpul discuţiilor diplomatice de săptămâna viitoare între oficialii americani, europeni şi ruşi, dar că trebuie să fie o “stradă cu două sensuri”. Mai mulţi oficiali NATO au declarat pentru CNN că, în opinia lor, faptul că Rusia a acceptat în cele din urmă să se întâlnească este o concesie majoră şi un semn că diplomaţia ar putea duce la o dezescaladare, dar s-au declarat precauţi, apreciind că un Kremlin din ce în ce mai ostil ar putea să nu se prezinte la întâlnire cu bună credinţă.

Abia luna trecută, Moscova a publicat două proiecte de acord în care îşi prezenta cererile pentru dezamorsarea tensiunilor de la graniţa cu Ucraina. Aceste cereri includ retragerea desfăşurărilor NATO în Europa de Est până la un anumit punct din anii 1990, ceea ce înseamnă că multe ţări care se învecinează cu Rusia şi care se aflau sub controlul Uniunii Sovietice ar fi mai puţin protejate de alianţă.

Acest lucru, împreună cu promisiunea că NATO nu se va extinde mai departe spre est, este o cerere inacceptabilă şi un eşec din punctul de vedere al NATO.

Surse NATO spun că cererile ar putea fi “deliberat ridicole pentru a forţa o regresie în ceea ce priveşte admiterea de noi membri NATO, scoţând din combinaţie ţări precum Ucraina şi Finlanda” sau ar putea fi pur şi simplu “o performanţă care le permite oficialilor ruşi să spună că au încercat să negocieze pentru a justifica o escaladare în faţa cetăţenilor lor“.

Având în vedere inflexibilitatea ambelor părţi, care este rostul întâlnirii?

Potrivit oficialilor celor mai vocali şi mai vechi membri NATO, miercuri este o oportunitate pentru alianţă de a stabili o poziţie fermă şi unitară: dacă Rusia escaladează tensiunile, se va confrunta cu “consecinţe economice grave” şi „vor fi folosite instrumente care nu au fost desfăşurate în 2014”.

Oficialii care au vorbit cu CNN nu au dezvăluit care vor fi aceste instrumente, deoarece “semnalarea acestora ar da Rusiei posibilitatea de a se pregăti pentru ele”, însă este corect să spunem că acestea vor fi un amestec de sancţiuni economice dure şi chiar mai multe trupe NATO la uşa Rusiei.

Oricât de riscantă ar fi ostilitatea occidentală în provocarea lui Putin, inacţiunea ar putea fi mai rea. “Capitularea la cereri ieşite din comun ar face ca situaţia generală să fie mult mai periculoasă, deoarece nu ar face decât să încurajeze Kremlinul să acţioneze agresiv”, spune Pasi Eronen, analist de cercetare la Conflict Studies Research Centre. “În plus, China şi alţi revizionişti urmăresc reacţiile la jocul de noroc al Kremlinului”.

Ceea ce se remarcă atunci când se vorbeşte cu oficialii şi experţii este sentimentul că Occidentul este mult mai puţin speriat de Rusia decât a fost în ultimii ani. Otrăvirile şi asasinarea cetăţenilor ruşi pe teritoriul străin, suprimarea brutală şi încarcerarea adversarilor politici, amestecul în alegerile străine şi anexarea Crimeei, toate acestea au zugrăvit o imagine a lui Putin ca un lider puternic de care trebuie să ne temem.

“Putin este un autocrat îmbătrânit, obsedat de moştenirea guvernării sale şi de cea a eşecului Uniunii Sovietice”, spune Eronen. “Rusia a fost devastată de Covid-19, iar viitorul economiei sale bazată pe export de hidrocarburi pare sumbru.”

Această slăbiciune economică este punctul în care Occidentul, dacă rămâne unit, ar putea eventual să îi forţeze mâna lui Putin.

În timp ce Occidentul a impus sancţiuni Rusiei în ultimii ani pentru diversele abateri ale Kremlinului, este corect să spunem că acestea ar fi putut merge mai departe.

Acesta este, în parte, motivul pentru care săptămâna viitoare este atât de importantă: dacă aliaţii NATO ajung cu toţii la un acord, ar putea trimite cel mai puternic mesaj posibil într-un moment critic. Chiar în momentul în care Putin încearcă din nou să-şi forţeze norocul, Occidentul are ocazia să spună într-un cadru diplomatic oficial că nu mai are răbdare.

Pentru ca orice noi sancţiuni să fie mai eficiente decât încercările anterioare de a pedepsi Rusia, Occidentul trebuie să fie pregătit să sufere. În trecut, acesta a evitat să vizeze datoria suverană rusă şi comerţul cu energie.

Potrivit lui Richard Connolly, membru asociat la Royal United Services Institute, “creşterea costurilor de a face afaceri pentru firmele ruseşti, fie prin restricţionarea accesului la capital, fie prin restricţii de acces la tehnologii”, ar putea avea un impact mai mare asupra economiei ruseşti şi asupra cercului intim al lui Putin decât vizarea persoanelor fizice, deoarece “majoritatea afacerilor ruseşti critice sunt într-un fel sau altul legate de Kremlin”.

De asemenea, el spune că “impunerea de sancţiuni secundare asupra celor care fac comerţ cu Rusia” în domenii precum energia, armele şi bunurile strategice ar putea provoca niveluri similare de daune pe care sancţiunile secundare le-au provocat Iranului.

“Trebuie să ne unim forţele şi să nu ne fie teamă. Putin se teme – nu noi. Îi este frică de propriul popor, îi este frică de alegerile democratice”, spune Rasa Juknevičienė, fost ministru lituanian al apărării. Ea consideră că acum este momentul pentru accelerarea aderării Ucrainei la NATO.

“Europa nu se poate întoarce la vremurile lui Hitler şi Stalin, când naţiunile erau divizate. Ucrainenii, şi nu Kremlinul, trebuie să decidă care va fi viitorul Ucrainei. Succesul Ucrainei ar fi cel mai bun remediu împotriva Kremlinului. Ei se tem cel mai mult de el”, adaugă ea.

În mod evident, discuţiile de săptămâna viitoare vor fi tensionate, iar rezolvarea crizei ucrainene nu va fi uşoară. Putin poate fi cel mai periculos atunci când este pus la colţ, spun observatorii, iar în prezent jonglează cu mai multe crize de politică externă după ce trupele ruseşti au fost desfăşurate în Kazahstanul vecin pentru a reprima tulburările în urma unor proteste antiguvernamentale violente. O temă curentă în ultimii ani a fost aceea că Putin a profitat de erorile de judecată ale Occidentului – de la retragerea din Afganistan la inacţiunea în Siria – şi a folosit orice mijloc pe care îl are pentru a-şi consolida reputaţia de lider puternic.

Şi, după cum au recunoscut mai mulţi oficiali NATO, lui Putin îi pasă de Ucraina mult mai mult decât multora din Occident şi va avea o răbdare nelimitată pentru a obţine ceea ce vrea.

Occidentul intră în săptămâna viitoare cu atât de multe avantaje strategice faţă de Rusia, încât, pe hârtie, ar trebui să fie relativ uşor să forţeze mâna lui Putin spre o detensionare în estul Europei. Cu toate acestea, Putin nu a rămas la putere de peste 20 de ani fără motiv.

Pentru ca Occidentul să reuşească să îşi valorifice cu succes poziţia în acest moment critic şi să îl reducă pe Putin la minimum, unitatea sa trebuie să fie de nezdruncinat. O repetare a greşelilor din 2014 ar putea crea o versiune şi mai periculoasă a liderului rus, dacă acesta va reuşi să înfrunte cea mai puternică alianţă de pe glob.

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa [email protected]

https://stiri-zilnic.com/wp-content/uploads/2022/01/nato-russia-670x388-1.jpghttps://stiri-zilnic.com/wp-content/uploads/2022/01/nato-russia-670x388-1-300x300.jpgrootstireaUncategorised
Miercuri, reprezentanţi ai NATO, ai celor 30 de state membre şi ai Federaţiei Ruse se vor întâlni la Bruxelles, în principal pentru a discuta despre recenta consolidare militară a trupelor ruseşti la graniţa dintre Rusia şi...