Raportul realizat de experţi de la London School of Economics a analizat 300 de studii ştiinţifice pentru a evalua dovezile de sensibilitate şi a concluzionat că cefalopodele, cum ar fi caracatiţele, calamarii şi sepiile, dar şi crustaceele, cum ar fi crabii, homarii şi racii, ar trebui tratate ca fiinţe sensibile.

Proiectul de lege privind sensibilitatea bunăstării animalelor oferă o asigurare crucială că bunăstarea animalelor este luată în considerare pe bună dreptate atunci când se elaborează noi legi. „Ştiinţa este acum clară că cefalopodele şi crustaceele pot simţi durerea şi, prin urmare, este corect ca acestea să fie acoperite de această legislaţie vitală”, a declarat ministrul pentru bunăstarea animalelor, Lordul Zac Goldsmith.

 

Proiectul de lege va institui un Comitet pentru sensibilitatea animalelor, care va emite rapoarte privind modul în care deciziile guvernamentale au ţinut cont de bunăstarea animalelor sensibile. Acesta face parte dintr-un plan de acţiune guvernamental mai amplu pentru bunăstarea animalelor, potrivit CNN.

 

Raportul a precizat că homarii şi crabii nu ar trebui fierţi de vii şi a inclus cele mai bune practici pentru transportul sacrificarea crustaceelor şi a cefalopodelor.

 

Raportul a utilizat opt moduri diferite de măsurare a sensibilităţii, inclusiv capacitatea de învăţare, posesia de receptori ai durerii, conexiunile dintre receptorii durerii şi anumite regiuni ale creierului, răspunsul la anestezice sau analgezice şi comportamentele, inclusiv echilibrarea ameninţării în raport cu oportunitatea de recompensă şi protecţia împotriva rănilor sau ameninţărilor.

 

Acesta a găsit dovezi “foarte puternice” de senzitivitate la octopode şi dovezi “puternice” la majoritatea crabilor. În cazul altor animale din aceste două grupuri, cum ar fi calmarii, sepiile şi homarii, au fost găsite dovezi substanţiale, dar nu puternice.

 

Cu toate acestea, raportul a precizat că aceste grade diferite de dovezi reflectă disparităţile în ceea ce priveşte atenţia acordată de oamenii de ştiinţă diferitelor animale.

 

Atenţia ştiinţifică a gravitat în jurul unor animale, mai degrabă decât altora, din motive de comoditate practică (de exemplu, ce animale pot fi păstrate bine în laboratoare) şi geografice (de exemplu, ce specii sunt disponibile acolo unde se află un laborator). Din cauza acestei situaţii, considerăm că ar fi nepotrivit să limităm protecţia la anumite ordine de cefalopode sau la anumite crustacee“, se arată în raport.

 

Documentarul recent de pe Netflix “My Octopus Teacher” a prezentat abilităţile unice ale caracatiţelor. Structura creierului caracatiţelor este foarte diferită de cea a oamenilor, dar are unele dintre aceleaşi funcţii ca şi creierul mamiferelor, cum ar fi abilităţile de învăţare, inclusiv capacitatea de a rezolva probleme, şi, posibil, capacitatea de a visa.

 

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa [email protected]

https://stiri-zilnic.com/wp-content/uploads/2021/11/hepta-5814549.jpghttps://stiri-zilnic.com/wp-content/uploads/2021/11/hepta-5814549-300x300.jpgrootstireaUncategorised
Raportul realizat de experţi de la London School of Economics a analizat 300 de studii ştiinţifice pentru a evalua dovezile de sensibilitate şi a concluzionat că cefalopodele, cum ar fi caracatiţele, calamarii şi sepiile, dar şi...