În politică, am revenit de unde am plecat, în urmă cu o lună. Cu guvernul, ne-am întors la Ciucă. Iohannis a fost multă vreme absent şi nehotărît, aş spune chiar că apatic, în contextul năruirii ”guvernului său”. Şi l-a lăsat singur la butoane pe ”domnul Goe” al său, un Florin Cîţu hotărît să verse dulceaţă în galoşii tuturor celor care i-ar fi putut fura postul de prim-ministru. Abia după o lună de ceaţă şi de negocieri, preşedintele a ”flexibilizat” de tot, pînă a rupt decizia iniţial ”irevocabilă” a liberalilor, aceea de a-şi susţine preşedintele la postul de premier.

Şi aşa s-a revenit la generalul Ciucă. Iarăşi, cu un vot ”unanim” al conducerii liberale, care şi-a anulat entuziast propria-i determinare de pînă ieri, de a-l susţine pe Cîţu. E evident că Partidul Naţional Liberal a încetat să mai existe, de ceva vreme. Mai exact, de la congresul din 25 septembrie, cînd ”echipa cîştigătoare” a fost cea care l-a aşezat pe catafalc. Există doar voinţa lui Klaus Iohannis şi un cordon ombilical de trasmitere a ei în acte executive şi legislative, printr-un un grup de politicieni din fostul partid naţional liberal, care-i fac voia.

Dar povestea liberală poate să intre între paranteze – devine un apendice al istoriei reale, al faptelor care contează. Şi ceea ce contează e că, sub aparentul autism, profitînd de poftele PSD-ului, care nu mai are ochi decît pentru slănina guvernării, Iohannis e pregătit să dea jos milităria din pod. Ca-n vremea lui Băsescu.

Am revenit de unde am plecat nu doar cu premierul Ciucă, dar şi în alte zone, în care se salută cu ”să trăiţi”, nu cu ”bună ziua”. S-a aprobat zilele trecute, după cinci ani de zăcut la Parlament, o ordonanţă de urgenţă, dată în ”serviciu comandat” de guvernul Cioloş, prin care serviciile secrete recîştigă, sub altă formă, ceea ce au pierdut prin decizia 51 din 2016 a Curţii Constituţionale. Această decizie a Curţii stabilise că, neavînd dreptul să intervină în cercetarea penală, Serviciul Român de Informaţii încălcase practic Constituţia, prin semnarea de ”protocoale” şi colaborarea, mai ales, cu procurorii DNA, în ”lupta anticorupţie”, cum s-a numit o mare parte a războaielor lui Traian Băsescu cu rivalii săi. S-a stabilit atunci, drept consecinţă, că ”probatoriie” făcute de procurori cu ajutorul SRI-ului sînt nelegale.

Ceea ce, oricîte subterfugii s-ar inventa pentru a o camufla, rămîne tot o abilitare a SRI-ului, de a participa la ceretarea penală. Această armă a tăcut, pentru o vreme, prin amintita decizie a Curţii Constituţionale. Între timp însă, ”colaborarea” între servicii şi procurori (de fapt, încadrarea juridică şi completarea cu ”martori” a unor interceptări ale serviciilor) a fost o armă distrugătoare, care l-a ajuns chiar şi pe Băsescu tot în aceste zile, cînd se judecă recursul în care propria-i fiică Ioana, alături de Elena Udrea au fost condamnate la pedepse grele cu închisoarea, pentru finanţarea ilegală a propriei sale campanii prezidenţiale, din 2009. Acum, prin adoptarea ordonanţei care repune serviciile ”în drepturi”, ne-am întors de unde am plecat. Ne-am întors chiar şi înainte de 1989 – la refacerea Securităţii.

Degeaba ni se spune şi sîntem asiguraţi, din toate părţile (cum am fost, de cînd a apărut Serviciul) că ”SRI nu poate face acte de cercetare penală, nu poate nici reţine şi nici aresta preventiv şi nici nu va avea spaţii de arest, ci doar poate să exercite mandat de siguranţă naţională în cazuri de trădare şi terorism”, şi că SRI va putea face interceptări, ca şi înainte de decizia Curţii Constituţionale, ”numai sub control judecătoresc”. Am văzut, în vremea lui Băsescu, cum s-a exercitat un asemenea ”control”. Cum justiţia a devenit atunci ”cîmp tactic”. Nu văd de ce n-ar redeveni, poate şi mai abitir astăzi, cînd la vremuri de pandemie, e mai greu să pretinzi democraţie. 

Ordonanţa a fost adoptată marţi, fără nicio virgulă modificată, faţă de forma în care a fost propusă de Raluca Prună, ministrul Justiţiei din Guvernul Cioloş, în 14 martie 2016. Pînă la urmă, tot ”serviciile” au avut ultimul cuvînt. În text, se spune că ”procurorii şi organele de cercetare penală sunt singurii în măsură să pună în executare mandatele de supraveghere tehnică dispuse în dosarele de cercetare penală, folosind infrastructura Serviciului Român de Informaţii”. Cum anume? ”Modul concret de acces al organelor judiciare la sistemele tehnice va fi stabilit prin protocoale de cooperare”. E o revenire în forţă, mai făţişă decît în trecut: vestitele ”protocoale” între justiţie şi servicii, altădată secrete bine păzite, sînt acum literă de lege.

Nicolae Ciucă, premier. General cu patru stele. Serviciile revin pe piaţă, cu propriul vaccin antiCovid, interceptările. Nu-i aşa că o pandemie nu are cum să nu fie ditamai ameninţarea la securitatea naţională? Ne-am întors de unde am plecat, ba chiar mai rău decît atît. Societatea civilă, militarizată şi ea, de-acum nu mai mişcă nici ea în front. Frontul Salvării Naţionale, cel din Guvern.

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa [email protected]

https://stiri-zilnic.com/wp-content/uploads/2021/11/nicolae-ciuca2-1.jpghttps://stiri-zilnic.com/wp-content/uploads/2021/11/nicolae-ciuca2-1-300x300.jpgrootstireaUncategorised
În politică, am revenit de unde am plecat, în urmă cu o lună. Cu guvernul, ne-am întors la Ciucă. Iohannis a fost multă vreme absent şi nehotărît, aş spune chiar că apatic, în contextul năruirii ”guvernului...