Deşi în România situaţia sanitară este una gravă, cu peste 15.000 de pa­cienţi confirmaţi zilnic cu COVID-19 şi spitale de stat copleşite, autorităţile nu iau în calcul posibilitatea implicării siste­mu­lui privat, cu cele 159 de spitale, în lupta cu valul patru, pentru a mai scă­dea presiunea pe spitalele mari de stat. Modelul a fost deja pus în practică în Austria.

„Am avut un regim foarte strict de tes­tare a tuturor pacienţilor, nu am fost incluşi în a primi cazuri COVID. Din ce ştiu, clinicile private nu au fost implicate în cazurile de COVID. Ceea ce am făcut noi a fost o înţelegere cu spitalele de stat ca noi să luăm pacienţi de la ei, non COVID, care nu puteau fi operaţi în aceste vremuri pentru că nu aveau loc la terapie intensivă. Am avut câţiva astfel de pacienţi în spitalul nos­tru, acest lucru a fost finanţat de  stat“, a spus pentru ZF Walter Ebm, CEO al Wiener Privatkilink din Viena.

Wiener Privatkilink este unul din­tre cele mai mari spitale private din Aus­tria. Anual, vin peste 12.000 de pa­cienţi, iar spitalul deţine 14 centre de com­petenţă, acoperind toate ariile clinice, de la consult şi prevenţie, diagnosticare şi tratament.

În România, reţelele private mari ca MedLife, Regina Maria, Sanador au spitale şi clinici care ar putea să preia o parte dintre pacienţi, astfel încât statul să se poată ocupa de pacienţii cu COVID. Medicii din unităţile de stat merg în privat pentru a consulta, astfel că o bază pentru acest parteneriat există. În plus, atât medicii, cât şi managerii de la stat se plâng că nu mai fac faţă numărului mare de pacienţi.

„Dacă sistemul sanitar nu este copleşit de pacienţi cu COVID, atunci pandemia nu va reprezenta o problemă“, a mai adăugat CEO-ul Wiener Privatkilink.

În România, au fost doar câteva spitale private care au intrat în lupta cu COVID-19 alături de stat, printre care Spitalul Metropolitan al italienilor de la Monza, Spitalul Pelican din grupul Medicover şi Spitalul Polaris din Cluj. Dintre acestea, doar Spitalul Pelican din Oradea a mai rămas suport COVID. Spitalul deţinut de Monza a ieşit chiar în iulie din acest circuit, deşi şefii unităţii private şi-au dorit să mai rămână până la sfârşitul anului 2021 în suport COVID. Fostul ministru al sănătăţii Ioana Mihăilă a decis însă ieşirea Monza din parteneriatul cu statul, care trebuia finanţat de autorităţi indiferent dacă existau sau nu pacienţi cu COVID în unitatea privată.

„Sigur ar fi o idee, ar putea să preia, dacă ar fi fost plătiţi normal şi nu cu sumă derizorie. Am avut un exemplu foarte bun, Spitalul Monza transformat în spital COVID, care a funcţionat frumos. Ministerul Sănătăţii nu a prevăzut că vine valul patru şi a închis posibilitatea asta. Noi simţim că vin mai mulţi pacienţi, deşi teama de COVID este, dar nu au unde să mai meargă. În afară de experienţa cu Monza transformat în spital COVID, nu au fost solicitări. Şi privatul trebuie să se ofere. Dacă statul ar încuraja nu numai financiar, cred că privatul s-ar mişca, dar este o letargie între stat şi privat şi nu se leagă nimic“, a explicat Wargha Enayati, fondatorul reţelei Regina Maria, care a investit în Centrul Medical Enayati, cel mai mare proiect greenfield din ultimii ani din domeniul privat de sănătate.

El a precizat că în alte oraşe în afară de Bucureşti, sistemul privat nu este la fel de puternic.

Despre finanţarea slabă a amintit şi Raul Pătraşcu, managerul Spitalului Judeţean Timişoara, care a precizat că situaţia sanitară este una gravă, iar numărul mare de pacienţi infectaţi zilnic prevesteşte, de fapt, un număr mare de pacienţi care vor ajunge în spitale în următoarele zile.

„Statul nu poate subvenţiona la altă valoare decât subvenţionează către spitalele publice. Sistemul românesc este cel mai slab finanţat din Uniunea Europeană. În Vest s-au făcut nişte calcule pe baza căroar se plătesc spitalele şi atunci nu este o problemă în a trimite nişte cazuri în privat, având acelaşi cost al medicinei“, a spus Raul Pătraşcu.

Robert Chiţan, directorul de dezvoltare al Gral Medical, a explicat că, dincolo de decontare, lipseşte şi organizarea din partea statului, un subiect despre care Ziarul Financiar a scris încă de la începutul pandemiei. Astfel, sunt 18 luni de la primul caz de COVID-19 în România, însă valul patru a găsit sistemul sanitar mai nepregătit decât niciodată.

„Trebuie standardizată decontarea. Problema este decontarea, nu parteneriatul. Toţi operatorii care intră în contract cu Casa fac aceste fundamentări, numai că ele nu se modifică, este un subiect tabu. Soluţii sunt, dar nu le pune nimeni în practică ori de teamă, ori din cauză că la noi este altfel şi nu se poate“, a spus Robert Chiţan.

„Grupul Medicover trateaz? to?i pacien?ii care ni se adreseaz? în context de ambulator ?i spitalizare, în limitele competen?elor ?i locurilor existente“, a transmis ?i Florinela Cîrstina, CEO al Medicover.

Din datele de la Registrul Comerţului, activităţile de asistenţă spitalicească au crescut la nivel de cifră de afaceri de zece ori în zece ani. Sfera medicală privată a avut o creştere efervescentă în ultimii ani, pe care puţine industrii din economie au înregistrat-o. Pe fondul lipsei de investiţii din partea statului în spitalele publice, din ce în ce mai mulţi români s-au îndreptat spre clinicile private.

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa [email protected]

https://stiri-zilnic.com/wp-content/uploads/2021/10/9poza-spital-002.jpghttps://stiri-zilnic.com/wp-content/uploads/2021/10/9poza-spital-002-300x300.jpgrootstireaUncategorised
Deşi în România situaţia sanitară este una gravă, cu peste 15.000 de pa­cienţi confirmaţi zilnic cu COVID-19 şi spitale de stat copleşite, autorităţile nu iau în calcul posibilitatea implicării siste­mu­lui privat, cu cele 159 de spitale,...