De când se foloseşte mofeta în tratamentul balnear? Care sunt efectele ei?

Covasna are o foarte veche tradiţie în a folosi mofetele, fiind o zonă foarte bogată în emanaţii post vulcanice care sunt peste tot, în pivniţe, în case particulare. Primele dovezi scrise care atestă că oamenii au venit aici să facă mofetă le avem din secolul XVI.

În secolul 18 împărăteasa Maria Tereza a dat dispoziţie să fie cartografiate toate staţiunile balneare din Austro Ungaria, printre care deja era menţionată şi Covasna. Atunci a fost un medic din Braşov, care să zicem că era medicul responsabil de Comitatul Trei Scaune şi care a făcut măsurătorile fizice biochimice la nivelul anilor din secolul al 18-lea. Deci asta ca un istoric vechi de folosire a acestui factor natural, în care sigur toate rezultatele erau strict empirice, doar declaraţiile pacienţilor.

Având în vedere că în secolul al XIX-lea erau în mare vogă staţiunile balneare, curele balneare, au început şi cercetările ştiinţifice ca să vedem efectiv ce se întâmplă. Aşa s-a început înainte de primul război, pe urmă în perioada interbelică Institutul Naţional de balneologie a venit să facă măsurători în Covasna şi a luat amploare după infiinţarea acestui spital.
În 1960 a venit doctorul Benedek Géza, care a fost iniţial medicul internist al oraşului Covasna, şi care ştia această istorie a acestei staţiuni. Tot în anii 60 a pornit ideea, pe plan european, că bolnavii cardiaci trebuie să fie reabilitaţi. Ştiţi foarte bine că până atunci dacă aveai un infarct trebuia să stai la pat 6 săptămâni şi… nimic.

Deci, din anii 60 începe în toată Europa reabilitarea activă a bolnavilor cardiaci şi atunci dr. Géza cu viziunea sa şi o mare putere de organizare a vrut să facem aici un spital de reabilitare pentru bolnavii cardiovasculari. Din momentul acela a început o colaborare strânsă cu Universitatea din Târgu Mureş şi cu Institutul de Balneologie din Bucureşti şi anual au fost aduşi aici grupe de bolnavi selectaţi din aceste centre.

Pacienţii veneau însoţiţi de o echipă medicală şi se făceau nişte măsurători, să spunem la nivelul acelor ani, pentru a stabili mai exact efectele cardiovasculare ale acestor proceduri balneare.
Din toate acestea, din tot ce am măsurat noi în decursul celor 60 de ani de când există spitalul şi desigur, şi din cercetările pe plan internaţional, ştim că dioxidul de carbon se absoarbe şi prin piele, deci are o penetraţie şi are un efect local, în primul rând de vasodilataţie pe arteriolele şi pe arterele mici, ceea ce înseamnă automat că duce la reducerea tensiunii arteriale că scade rezistenţa periferică. Deci, e un efect benefic, iar pe lângă aceasta, având în vedere scăderea rezistenţei periferice scade tensiunea, devine şi o hiperemie locală, ceea ce în arteriopatii este extrem de benefică.
Pe lângă faptul că la nivelul penetraţiei este o concentraţie de dioxid de carbon mai mare, ceea ce duce şi la o eliberare mai mare de pe hemoglobină, deci un shift, tot cunoscut din fiziopatologie, de fapt este oxigenarea locală mult mai bună. Asta ne ajută şi în ulcere trofice, deci şi diabetice, da. Deci din acest motiv şi sigur că şi la nivelul respirator, concentraţia de bioxid de carbon este puţin mai mare decât în aerul normal, care automat prin reflex duce la o ventilaţie mai amplă, care iarăşi este benefic, este ca şi un antrenament. Deci vreau să scap de bioxidul de carbon, stau în picioare şi totuşi, iată fac un antrenament.

Deci cam astea sunt efectele să spunem de bază cu care am stabilit indicaţiile foarte clare pentru arteriopatiile stadiul 1,2,3, pentru cardiopatiile ischemice cu angor stabil, fără tulburări de ritm maligne, post operator, post infarct, hipertensiunea arterială şi sigur, deşi nu este domeniul nostru de cercetare, dar este dovedit că şi în artrozele cronice, chiar de irigarea locală, are un efect benefic de ameliorare a durerilor.

Aici este singura mofetă din România, care e monitorizată zilnic de 40 de ani, deci avem şi o acumulare de date ştiinţifice să spunem geologice, apropo de variaţiile nivelului gazului, apropo de termo inversie, când scade brusc temperatura de afară, deci mofeta este, spunem noi, un organism viu. (n.r. este cea mai mare mofetă construită din lume: un bazin cu o suprafaţă de 100 m², capacitate de gaz mofetic 220 m³.)

Dioxidul de carbon este captat aici, nivelul e controlat în mofetă sau vine aşa cum iese din pământ?

Avem un sistem prin care putem să golim mofeta de gaz, dar având în vedere că acesta vine cum vine în mod natural, nivelul variază, uneori vine mai mult, alteori mai puţin şi asistentele v-au arătat cum controlează cu bricheta la fiecare oră. Deci pentru siguranţa pacienţilor, nivelul aceasta este controlat, iar pacienţii stau (scufundaţi în gaz) până la brâu, la nivelul marcat cu roşu.

Cum aţi ajuns să practicaţi cardiologia aici?

Eu am venit aici prima dată, când eram studentă în anul IV, cu un lot de pacienţi postinfarct. Erau primele cercetări, cu echipamentul de atunci, cu carotidogramă, aparatul de EKG făcut aici, pacienţii coborau cu prelungitorul după ei, neavând sistemul de monitorizare holter în anii aceea, dar tot monitorizam ce se întâmplă în mofetă, măsuram tensiunea înainte de mofetă, după mofetă, înainte de baia carbogazoasă, după baia carbogazoasă.

În anii 70 aici era o viaţă ştiinţifică foarte importantă, cu simpozioane anuale, profesori invitaţi din toate centrele de cardiologie, deci am încercat să fim ancoraţi şi în viaţa ştiinţifică.

Acum se mai fac cercetări?

Da, încercăm, însă sigur că nu cu aceeaşi intensitate cu care am tras concluziile, când s-a elaborat Modelul Covasna, care ştiţi că este un model de reabilitare ce a intrat şi în valoarea transilvăneană, care de fapt e unic la nivel European. A fost demonstrat că folosim exact aceleaşi criterii de reabilitare rescrise de Societatea Europeană de Cardiologie, legat de kinetoterapia pacientului, de dietă, de medicaţie, iar în plus, încorporăm aceşti factori naturali.

Recomandările acestea erau anterioare creării metodei sau pur şi simplu au coincis?

Să spunem că s-au întâlnit, metoda noastră cu ghidul de recomandări. Se ştie că ghidurile de reabilitare cardiovasculară sunt mereu actualizate, sunt mereu în curs de elaborare. Tratamentul indicat de ghiduri a intrat în practică în ultimii 15-20 de ani mai pregnant, deci până atunci erau ca recomandări ştiinţifice, nu strict prinse în ghiduri.

Sigur că pentru noi în era aceasta de “evidence based medicine” apropo de cercetare, nu putem să facem o mofetă fără dioxid de carbon, deci să avem un grup de control este extrem de greu de realizat, deci practic, ceea ce urmărim noi este compararea unor parametri la venire şi la externare.

Ce este, pe scurt, Metoda Covasna?

Deci Metoda Covasna este o metodă de reabilitare cardiovasculară care se face conform ghidurilor europene de reabilitare cardio vasculare, îmbogăţit sau completat cu folosirea procedurilor naturale carbogazoase din Covasna. Cam asta este esenţa.

Aveţi cazuri care v-au impresionat?

Deci fiecare caz ne marchează, avem foarte mulţi pacienţi care revin cu regularitate şi atunci evident că urmărim ce ne zic, iar faptul că ne spun că suntem pentru ei unicul loc unde cardiologii au timp 16 zile să se ocupe de ei, să fie evaluaţi complex, să se discute cu ei, asta contează enorm de mult.

Pe lângă programul de recuperare pe care îl fac, având pacienţi care revin, asta mi-a permis ca să scriu teza de doctorat dintre pacienţii cu hipertensiune arterială, apropo de aderenţa la tratament. Deoarece am putut să am 350 de pacienţi din toată ţara care au revenit la tratament timp de 3 ani, din 6 în 6 luni. Deci puteam să văd ce se întâmplă cu hipertrofia ventriculară stângă, puteam să fac chestionare repetate de aderenţă la tratament. Centrele universitare sunt cumva concentrate pe un număr de pacienţi din centrul respectiv, dar noi aveam aici pacienţi din Vaslui până în Timişoara, din Satu Mare până în Constanţa. Deci erau foarte mulţi şi era deja un număr reprezentativ pentru toată ţara.

Apropo de cercetare, de urmărirea pacienţilor şi de situaţia de anul trecut când activitatea noastră a fost suspendată, câte telefoane am primit…. Ce mă fac doamna doctor? Când pot să vin? Nu ajung la tratament… A fost un an greu şi pentru noi, dar mai ales pentru pacienţii care sunt obişnuiţi să vină în mod regulat la noi.

Câţi medici lucrează aici în prezent?

Momentan suntem 20 de medici, ceea ce este bine. A fost o perioadă în care au fost mult mai puţini. În condiţii normale, fără pandemie, fără restricţii, atunci cred că acest număr de 20 este suficient. 20 sau 22, avem 2 colegi balneologi care ne ajută în bolile reumatice asociate pentru fizioterapie. Aţi văzut că avem şi o bază de fizioterapie care efectiv nu este în specialitatea noastră, dar ca pacienţii să beneficieze de o recuperare cât mai completă.

Avem nevoie mai mulţi kinetoterapeuţi, având în vedere că avem din ce în ce mai mulţi pacienţi şi cu insuficienţă cardiacă, acolo kinetoterapia trebuie să fie strict individualizată, deci e mai greu să formezi grupuri de pacienţi şi atunci numărul specialiştilor trebuie să crească.

S-a schimbat profilul pacientului în ultimii 5-10 ani?

Avem din ce în ce mai mulţi pacienţi care sunt şi diabetici, deci este o creştere exponenţială a pacienţilor cu diabet. Avem şi o îmbătrânire ca să spunem ca vârstă medie a pacienţilor care ajung la noi, avem din acest motiv din ce în ce mai mulţi pacienţi cu insuficienţă cardiacă. Cam asta este să spunem o schimbare evidentă şi marcantă în rest, patologia este destul de persistentă.

Recuperarea cardiovasculară prin Metoda Covasna implică:

Aeroterapie

  • Mobilizarea toracelui.
  • Modificarea: tipului, ritmului respiraţiei, creşterea capacităţii vitale.
  • Combaterea proceselor obstructive şi a durerii, a hipoxiei, hipercapniei.
  • Creşte metabolizarea catecolaminelor la nivelul plămânilor.
  • Echilibrarea s.n.c. şi a celui vegetativ.
  • Stimularea peristaltismului combaterea constipaţiei, balonării.
  • Refacerea stratului de surfactant (film de căptuşeală) al aparatului respirator în prezenţa aeroionilor negativi în care Covasna este extrem de bogată.
  • Creşterea echivalenţei respirator scăzut.

Efectele se obţin în 7 zile

Factorul carbogazos: băi şi mofete

  • Reducerea rezistenţei periferice, vasodilataţiei arteriorale, creşterea tonusului venos şi a întoarcerii venoase.
  • Scăderea frecvenţei şi a tensiunii arteriale.
  • Creşterea rezistenţei faţă de stresuri.
  • Adaptarea mai rapidă la efort.
  • Creşterea temperaturii cutanate a extremit.
  • Efect anestetizant şi analgetic.
  • CO2 (bioxid de carbon) reprezintă un stres pentru organism.
  • Produce o nouă repartizare a sângelui în organism, golind viscerele şi acumulând sângele în piele şi organisme vitale

Efectele se obţin în 30 zile.

Antrenament fizic

  • Creşterea toleranţei faţă de hipoxie, hipercapnee, rezervei de H2CO3, O2, glucoză, enzime în mitocondrii.
  • Creşterea toleranţei de muncă.
  • Creşterea nivelului h.d.l. colesterol.
  • Adaptarea aparatului cardio-pulmonar la efort şi activitate mai economicoasă.
  • Rezistenţă faţă de stresuri, efort.

Efectele se obţin în 120 zile.

Combaterea factorilor de risc

Educaţie sanitară privind:

  • Fumatul.
  • Hipertensiunea arterială.
  • Supraponderea.
  • Hipercolesterolemia.
  • Hipertrigliceridemia.
  • Hiperuricemia.
  • Sedentarismul.
  • Polipragmazia.
  • Capacitatea vitală redusă.
  • Regim sever.
  • Voinţă de fier.

 

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa [email protected]

https://stiri-zilnic.com/wp-content/uploads/2019/06/pixel-1.pnghttps://stiri-zilnic.com/wp-content/uploads/2019/06/pixel-1.pngrootstireaUncategorised
De când se foloseşte mofeta în tratamentul balnear? Care sunt efectele ei? Covasna are o foarte veche tradiţie în a folosi mofetele, fiind o zonă foarte bogată în emanaţii post vulcanice care sunt peste...