Problema este că înainte de actuala criză din sănătate şi economie, Finlanda, deşi un stat deosebit de prietenos cu familia, nu reuşea să iasă în evidenţă cu o rată sănătoasă a fertilităţii, iar prognozele arată că surprinzătorul baby-boom actual nu va ajuta societatea finlandeză să întinerească şi să evite peste câteva decenii dezastrul demografic pe care-l prezic mulţi pentru mai toate statele europene. Totuşi, baby-boomul finlandez uimeşte şi pare imposibil în contextul internaţional.

 

În primele luni ale pandemiei, psihologi, sociologi şi demografi deopotrivă speculau, mai în glumă, mai în serios, că interdicţiile de călătorie, carantina şi zile lungi petrecute în casă pot avea ca rezultat o explozie a numărului de copii născuţi peste câteva luni. Însă copiii pandemiei au întârziat să apară. Din contră, un studiu internaţional intitulat „Evaluarea preliminară a legăturii dintre pandemia de COVID-19 şi naşterile în ţările bogate“, publicat în septembrie la Academia Naţională de Ştiinţe a SUA, arată că în multe dintre ţările dezvoltate rata fertilităţii s-a redus.

 

În SUA, cea mai mare economie a lumii, naşterile au scăzut cu peste 7%. Colapsul a fost puternic mai ales în sudul Europei, în state în care chinurile crizei precedente sunt încă vii în memoria populaţiei. Astfel, numărul de naşteri s-a diminuat cu peste 9% în Italia, cu mai mult de 8% în Spania şi cu 6,6% în Portugalia. 

 

De-a lungul istoriei, pandemiile au fost factori puternici de schimbări demografice datorită mortalităţii mai ridicate şi a scăderii ratelor de fertilitate. Prin urmare, pandemia de COVID-19 nu face excepţie. Studiul a acoperit 22 de state cu venituri mari. Analiza datelor a găsit însă că rata fertilităţii nu a scăzut deloc în Finlanda, Danemarca, Olanda şi Germania. „Comparate cu scăderile mari din Europa de Sud, stabilitatea numărului naşterilor din Europa de Nord evidenţiază rolul politicilor pentru susţinerea familiilor şi locurilor de muncă în amortizarea oricărui impact asupra naşterilor“, scriu autorii studiului citat. 

 

Unul dintre principalii specialişti care au participat la realizarea raportului, americanul Seth Sanders, explică şi el că diferenţele mari reflectă gradele diferite de perturbări ecomomice provocate de criză şi eficienţa sprijinului social asigurat de stat în absenţa locului de muncă. Un alt studiu, prezentat de Institutul pentru Demografie din Viena şi care acoperă 30 de state, arată că din octombrie 2020, rata natalităţii a crescut cel mai mult în Finlanda. Un baby-boom comparabil a cunoscut doar Olanda. În acelaşi timp, tendiţa generală la statele analizate este de scădere, scrie ziarul finladez Helsingin-Sanomat. Dintre ţările nordice, rata naşterilor a scăzut, dar doar uşor, numai în Suedia. 

 

Tom Sobotka, cercetător la Insititutul de Demografie din Viena, a remarcat şi el contrastul uriaş dintre sudul şi nordul european. El apreciază că baby-boomul finlandez poate fi atribuit restricţiilor limitate impuse în timpul pandemiei, lipsei măsurilor de carantinare, prevalente în multe dintre celelalte ţări, şi sistemului de protecţie socială deosebit al acestui stat. De asemenea, cifrele pot să pară  mari dacă sunt comparate cu datele din 2019, când Finlanda a înregistrat cea mai mică rată a naşterilor din istoria recentă. Guvernul face eforturi financiare uriaşe pentru a încuraja familiile. Anul acesta, beneficiile pentru familiile cu un copil au fost stabilite la 95 de euro pe lună.

 

Copilul primeşte banii până la vârsta de 17 ani, indiferent de situaţia materială a părinţilor. Pentru cel de-al doilea copil, o familie primeşte încă 105 de euro pe lună. Familiile cu cinci sau mai mulţi copii primesc de la stat câte 183 de euro pe lună pentru al cincilea şi următorii copiii. Părintele care îşi creşte singur copiii are dreptul la un supliment de 63 de euro pe lună pentru fiecare copil. Aceste alocaţii nu sunt taxate. În plus, o familie poate beneficia de alocaţie de maternitate, de paternitate şi de părinte  pentru perioada în care îngrijirea copilului obligă părintele să renunţe la locul de muncă. 

 

Pachetul de început pentru copil conţine anul acesta 50 de produse diferite, iar părinţii pot cere să primească echivalentul acestora în bani. Cu tot baby-boom-ul, 2021 va fi al şaselea an la rând în care decesele depăşesc naşterile. Finlanda, ca mai toate statele europene, îmbătrâneşte. Actualele niveluri ale imigraţiei vor putea susţine populaţia timp de încă 13 ani, scrie Bloomberg. Apoi populaţia va începe să se micşoreze.  Bătrânii vor fi mai mulţi decât tinerii. Munca unui tânăr va trebui să susţină pensia mai multor bătrâni. Problema este şi mai acută în estul depopulat şi mai sărac al Uniunii Europene.

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa [email protected]

https://stiri-zilnic.com/wp-content/uploads/2021/10/panda-kids.jpghttps://stiri-zilnic.com/wp-content/uploads/2021/10/panda-kids-300x300.jpgrootstireaUncategorised
Problema este că înainte de actuala criză din sănătate şi economie, Finlanda, deşi un stat deosebit de prietenos cu familia, nu reuşea să iasă în evidenţă cu o rată sănătoasă a fertilităţii, iar prognozele arată că...