Andrew Allen, VP Crossover a vorbit, într-un interviu acordat MEDIAFAX, despre lucrul la distanţă, despre motivele pentru care au ales România, dar şi despre tendinţele globale în dezvoltarea de software sau viitorul industriei.

De ce ati ales România pentru a recruta mai mult de aici? De ce nu alte pieţe, precum India sau Brazilia?

Avem deja mulţi contractori din India şi Brazilia, precum şi din alte 130 de ţări. Motivul pentru care ne concentrăm asupra României în acest moment este că există o mare concentraţie de ingineri software şi arhitecţi care au abilităţile de care noi avem nevoie şi au rate de succes foarte mari atunci când clienţii noştri îi angajează.

Crossover caută să recruteze din România, în principal, manageri IT care să fie plătiţi cu între 16.600 de dolari şi 33.300 de dolari pe lună (sau între 200.000 şi 400.000 de dolari pe an), de câteva ori mai mult decât joburile disponibile în România la acelaşi nivel de expertiză şi experienţă. Fondată în 2014, cu scopul de a atrage cei mai buni profesionişti IT din întreaga lume, care pot lucra de la distanţă şi care să fie plătiţi la nivel de Silicon Valley, Crossover recrutează în prezent pentru peste 130 de companii de software.

Pentru că vizăm top 1% din talentele IT din întreaga lume, România are pool-ul potrivit de candidaţi. În plus, dimensiunea pieţei este potrivită (nici prea mică / nici prea mare, faţă de India sau Brazila, spre exemplu) pentru a evalua cel mai bine eforturile noastre de recrutare, pentru a vedea ce funcţionează şi ce nu funcţionează.

O ţară precum India, de exemplu, ar putea prezenta dificultăţi în recrutare din cauza mai multor limbi vorbite în subcontinent, prin urmare ar fi mai dificil să ajungem la candidaţii vizaţi.

Nu în ultimul rând, România beneficiază, de asemenea, de una dintre cele mai bune viteze de descărcare în bandă largă / broadband din lume, mult peste Statele Unite sau alte ţări dezvoltate şi se îmbunătăţeşte constant de la an la an. Potrivit autorităţii de reglementare ANCOM, utilizatorii de internet din România au înregistrat o viteză medie de descărcare de 185,8 Mbps pentru conexiunile fixe în bandă largă în 2020, o cifră cu aproape 25% mai mare decât anul anterior. Viteza medie de încărcare a rămas constantă la 111,4 Mbps. În ultimii câţiva ani, diverse clasamente arată că Singapore şi Hong Kong sunt de obicei înaintea României, iar aceasta din urmă ocupă locul al treilea.

Cum reuşiţi să continuaţi să lucraţi de la distanţă după tot acest timp în care multe alte companii încă încearcă să identifice cea mai optimă soluţie în acest sens?

Pentru că noi am început să facem eforturi în direcţia aceasta din 2010. La nivel de grup, am început să experimentăm lucrul la distanţă în 2010. Mai târziu, în 2014, când am înfiinţat Crossover ca o companie separată axată exclusiv pe recrutarea talentelor IT pentru companiile de dezvoltare de software, am decis să lucrăm 100% de la distanţă.

În acest timp, am putut identifica reţeta cu 3 stele Michelin, dacă doriţi, pentru munca la distanţă. Aceasta include următoarele ingrediente: să ne axăm pe cei mai buni 1% oameni din piaţa globală, să plătim cele mai mari salarii din piaţă, să oferim acces la cele mai bune soluţii şi echipamente pentru a-şi face treaba şi a fi productivi, să creăm un set bine definit de procese care aduc claritate în modul de lucru şi să eliminăm birocraţia, politica internă şi întâlnirile interminabile.

La Crossover, credem în comunicarea asincronă şi în munca profundă. Zilele noastre de lucru nu sunt niciodată inundate de întâlniri nesfârşite. Putem lucra autonom şi ne putem concentra asupra a ceea ce ştim cel mai bine. Deci, este uşor să te poţi concentra pe o singură sarcină timp de 2-3 ore neîntrerupte. Asta ne face mai eficienţi. Sau preferăm să scriem un e-mail bine argumentat decât să organizăm o întâlnire Zoom.

De asemenea, folosim soluţii tehnologice precum software de gestionare a proiectelor sau software de urmărire a timpului. Acest lucru duce la o nevoie redusă pentru training, mai puţină confuzie şi mai puţine frustrări între departamente.

Şi îi ajutăm pe manageri să înţeleagă diferenţa dintre gestionarea unui grup de oameni în afara biroului faţă de administrarea unui grup de persoane situat potenţial peste tot în lume – inclusiv în diferite fusuri orare.

Care este tipul de angajat care poate fi cel mai productiv atunci când lucrează la distanţă?

De obicei, sunt specialişti seniori care sunt foarte buni în ceea ce fac, extrem de pasionaţi şi, astfel, auto-motivaţi în legătură cu munca lor. Au o disciplină de lucru care le permite să se autogestioneze eficient de la distanţă. Le este uşor să comunice cu oameni din culturi diferite şi care pot fi localizaţi pe 6 continente diferite. Preferă independenţa de a decide şi de a-şi crea propriul program de lucru. Adoră provocările şi, ca rezultat, învaţă constant şi într-un ritm rapid. Sunt oneşti şi şi direcţi în dorinţele şi nevoile lor. Ei cred în transparenţă şi vor ca astăzi să fie mai buni decât ieri.

Este munca la distanţă viitorul muncii în general? Sau doar viitorul companiilor IT?

Având în vedere dezvoltarea segmentelor de maşini şi chiar tiruri autonome, a soluţiilor de automotizare care se răspândesc la nivel de industrie, a roboticii, a dronelor, din ce în ce mai puţine, tipuri de locuri de muncă vor necesita să rămână offline în următorii câţiva ani. Pentru restul de joburi online, viitorul este munca la distanţă.

La fel ca revoluţia industrială din secolul al XVIII-lea sau cea mai recentă revoluţie tehnologică adusă de internetul mobil, în prezent traversăm o revoluţie masivă într-o lume post-pandemică: o revoluţie a muncii.

Multe companii mari precum Amazon, Adobe, Facebook, Ford, Siemens, Twitter, Verizon şi Microsoft au anunţat deja că sunt înclinate să adopte munca la distanţă.

În concluzie, de câţiva ani deja tehnologia şi companiile de tehnologie setează tendinţele în business în general. Avem în prezent vaccinuri anti-Covid posibile datorită biotehnologiei, spre exemplu. Pe măsură ce ele vor adopta pe scară largă modelul muncii remote, celelalte companii vor face şi ele acelaşi salt.

Credeţi că salariile în România vor creşte pe măsură ce munca la distanţă devine mai obişnuită? Pentru că firmele locale vor începe să concureze cu companiile din vestul Europei sau SUA cel puţin pentru candidaţii de top?

Este dificil pentru mine să fac estimări, deoarece nu sunt un expert în piaţa românească a muncii, ci mai degrabă în piaţa globală a forţei de muncă, în ansamblu. Însă, privind alte pieţe şi modul în care acestea au evoluat de-a lungul anilor, pot spune că o accelerare a salriilor pentru profesioniştii din tehnologie este destul de probabilă şi pentru România.

Trăim o revoluţie tehnologică. Cererea pieţei este ridicată pentru tehnologie oriunde ne uităm, în viaţa de zi cu zi, de la comerţul cu amănuntul, până la farmacii, la maşini şi agricultură.

În ceea ce priveşte România, ştiu cazuri în care recrutorii au început să se plângă că profesioniştii din IT nu mai aplică la locuri de muncă obişnuite. Iar candidaţii de top par să vizeze joburi remote din afara României.

Tendinţe globale în dezvoltarea de software?

Va pot oferi un top 4 tendinţe globale în tehnologie la nivel global.

Aşadar, constatăm o răspândire a platformelor tehnologice fără cod sau cod redus (low code/ no code) care permit companiilor să se dezvolte fără să angajeze specialişti IT.

Observăm un interes crescut pentru operaţiunile de învăţare automată (machine learning) care cresc automatizarea şi îmunătăţesc calitatea producţiei, concentrându-se, de asemenea, asupra nevoilor de afaceri şi de reglementare.

Paradigma de calcul fără server ca abordare arhitecturală disruptivă a devenit foarte populară în ultimii ani. Astăzi este unul dintre modelele de servicii de cloud cu cea mai rapidă creştere pentru dezvoltarea de software – modele care continuă să domine industria. Acest lucru se datorează faptului că permite dezvoltarea rapidă a aplicaţiilor fără problema gestionării serverului, iar operaţiunile pot fi extinse cu uşurinţă.

Codul-ca-un-serviciu (CaaS) va accelera ritmul de valorificare a platformei-ca-un-serviciu şi a infrastructurii-ca-un-serviciu şi, prin urmare, cloud computing. CaaS va contribui la nevoia tot mai mare de dezvoltare universală (spre deosebire de platformele unice, cum ar fi iOS sau Android) şi va oferi, de asemenea, inteligenţă artificială încorporată, învăţare automată, Internetul obiectelor (Internet of Things) şi module blockchain, permiţând dezvoltatorilor acces facil la aceste tehnologii la cerere.

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa [email protected]

https://stiri-zilnic.com/wp-content/uploads/2021/09/whatsapp-image-2021-09-13-at-12-47-11.jpghttps://stiri-zilnic.com/wp-content/uploads/2021/09/whatsapp-image-2021-09-13-at-12-47-11-300x300.jpgrootstireaUncategorised
Andrew Allen, VP Crossover a vorbit, într-un interviu acordat MEDIAFAX, despre lucrul la distanţă, despre motivele pentru care au ales România, dar şi despre tendinţele globale în dezvoltarea de software sau viitorul industriei. ...