Marea artă ascunde deseori mistere care trec, nerezolvate, către generaţiile viitoare. Poate că cel mai faimos caz este „Mona Lisa”, cunoscuta pictură a artistului renascentist Leonardo da Vinci care rămâne în centrul a numeroase ipoteze şi teorii ale conspiraţiei. Dar „Gioconda” nu este o situaţie izolată.

 

Iată că, din când în când, cu ajutorul tehnologiei avansate sau printr-un noroc extraordinar, mai cade câte un văl, dezvăluind astfel fragmente dintr-un trecut pe care istoricii ard de nerăbdare să-l confrunte cu dovezile existente deja. 

 

Este şi cazul celebrei picturi „The Scream” („Ţipătul”), semnată de Edvard Munch. Opera de artă, realizată în 1893, a ieşit în evidenţă nu numai prin tehnica şi emoţia transmisă, ci şi printr-o mică inscripţie: „Nu putea fi pictată decât de un nebun.”

 

Mult timp, s-a vehiculat ipoteza potrivit căreia lucrarea ar fi fost vandalizată de o persoană necunoscută, în timpul unei expoziţii. Alţii au fost convinşi de la bun început că artistul însuşi a lăsat mesajul posterităţii, fără a înţelege însă motivele unui asemenea gest.

 

Experţii s-au contrazis dacă să-i atribuie mesajul pictorului, dar curatorii din Oslo susţin că au găsit, într-un final, răspunsul acestui mister, scrie The New Yorker. Potrivit acestora, inscripţia de mici dimensiuni, scrisă în creion, în colţul din stânga sus, îi aparţine cu siguranţă lui Munch.

 

Curatorii de la Muzeul Naţional de Artă, Arhitectură şi Design din Norvegia, care deţine tabloul, au anunţat luni concluzia la care au ajuns: „(Inscripţia – n.r.) a fost examinată foarte atent, cuvânt cu cuvânt şi literă cu literă, şi este identică în toate privinţele cu scrisul de mână al lui Munch”, a declarat Mai Britt Guleng, unul dintre experţii implicaţi în cercetare. „Nu mai există nicio îndoială.”

 

Munch a pictat patru versiuni ale tabloului „The Scream”/„Ţipătul” în perioada 1893-1910. Inscripţia apare doar pe prima dintre acestea.

 

În jurnalul său, Munch a scris că pictura a fost inspirată de „o rafală de melancolie”. A devenit curând un simbol al angoasei existenţiale şi a fost numită „Mona Lisa a artei moderne”, fiind ulterior reprodusă şi copiată pe scară largă. 

 

În cadrul unei expoziţii dedicate lui Munch şi Van Gogh, curatorul Maite van Dijk a explicat că „nebunia a fost deseori legată de expresia artistică în secolul al XIX-lea, reflectând parţial şi statutului mitic al ambilor artişti.”

 

„Prin alegerea sa de a scrie direct pe tablou, Munch explorează ludic această latură a imaginii sale”, a mai spus van Dijk. „Este foarte ambiguu ce face. Ar putea fi o întrebare retorică sau ar putea fi o afirmaţie. Cine pune întrebarea? Parafrazează criticul sau publicul? Aceasta face parte din tot ceea ce face Munch. Vorbeşte în taine şi nu dă răspunsuri clare “.

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa [email protected]

https://stiri-zilnic.com/wp-content/uploads/2019/06/pixel-1.pnghttps://stiri-zilnic.com/wp-content/uploads/2019/06/pixel-1.pngrootstireaUncategorised
Marea artă ascunde deseori mistere care trec, nerezolvate, către generaţiile viitoare. Poate că cel mai faimos caz este „Mona Lisa”, cunoscuta pictură a artistului renascentist Leonardo da Vinci care rămâne în centrul a numeroase ipoteze şi...