„Tradiţia filozofică europeană e doar o lungă serie de note de subsol la Platon“ spunea Alfred North Whitehead, pe care editorii de la Humanitas îl citează.

De la Platon ne-a rămas o operă impresionantă, cuprinzând 32 de scrieri considerate autentice. Majoritatea dintre ele sunt dialoguri şi majoritatea dialogurilor îl au drept personaj principal pe Socrate, care dezbate cu feluriţi interlocutori teme filozofice dintre cele mai diverse: etică, politică, religie, metafizică, psihologie, logică, iubire, fizică.

Din punct de vedere filozofic, opera lui Platon a format temelia filozofiei europene, fie că ea a fost urmată, comentată şi dezvoltată, fie că a fost combătută. Pe de altă parte, nu puţini au recunoscut valoarea literară deosebită a dialogurilor – cu răsturnări neaşteptate de situaţie, personaje admirabil caracterizate, ironie subtilă, uneori elan mistic.

Ediţia de faţă a operei complete a lui Platon este tradusă, îngrijită şi cu notele lui Andrei Cornea. În prefaţă, acesta explică motivele noii ediţii:

„Au trecut 47 de ani de la apariţia primului volum din seria Platon, Opere, la Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, şi 28 de ani de la apariţia ultimului volum al seriei (PO, 7). Propunându-şi să dea în sfârşit limbii şi culturii române o versiune completă şi nouă – pentru acea vreme – a operelor considerate autentice ale lui Platon, realizată prin grija şi efortul de excepţie ale lui Petru Creţia şi Constantin Noica şi cu colaborarea unui număr considerabil de eminenţi filologi clasici şi filozofi în afara lui Petru Creţia şi a lui Constantin Noica. (Menţionez, în ordinea apariţiei în volume, numele celorlalţi colaboratori la PO – Francisca Băltăceanu, Marta Guţu, Sorin Vieru, Simina Noica, Dan Sluşanschi, Alexandru Cizek. Şerban Mironescu, Manuela Popescu, Gabriel Liiceanu, Nicolae-Şerban Tanaşoca, Liana Lupaş, Manuela Tecuşan, Andrei Cornea, Radu Bercea, Alexandru Surdu, Marian Ciucă, Elena Popescu, Cătălin Partenie). PO a marcat un moment de mare semnificaţie în cunoaşterea la noi a filozofiei universale în general şi a celei antice şi platonice în special. Valoarea traducerilor, aparatul critic de obicei cuprinzător şi bine întocmit, introducerile la dialoguri cu referinţe bogate la literatura internaţională de specialitate au recomandat timp de decenii această ediţie tuturor iubitorilor filozofiei şi ai lui Platon, dar şi studenţilor şi în general tuturor celor care au dorit să se instruiască în discipline umaniste. PO a reprezentat în orice caz un mare progres faţă de traducerile anterioare, incomplete, inegale, uneori inexacte, apărute în volume disparate, adesea fără aparat critic sau cu unul insuficient, realizate mai ales de harnici filologi (cu deosebire Cezar Papacostea şi Şt. Bezdechi), dar de obicei fără pregătire filozofică, şi oricum, devenite inaccesibile practic. Dimpotrivă PO, mulţumită mai ales colaborării dintre Constantin Noica şi Petru Creţia, a îmbinat armonios spiritul filozofic cu cel filologic, fiind lucrată pe un plan de ansamblu coerent, ghidat de cronologia probabilă şi aproape general acceptată a operei platoniciene. Trebuie adăugat că ea a beneficiat de o cuprinzătoare şi instructivă introducere generală, ce-i drept întrucâtva marcată ideologic, datorată lui Ion Banu, dar mai ales de comentariile profunde la cele mai multe dintre dialoguri, scrise de Constantin Noica. (…) Având în vedere deci valoarea incontestabilă a PO, de ce totuşi încep aventura, odată cu acest volum, a unei noi traduceri în româneşte a operei integrale a lui Platon (POI)?

Primul motiv este că PO a devenit demult inaccesibilă. Abia dacă vreun volum disparat mai poate fi descoperit întâmplător prin anticariate. Ce-i drept, Editura Humanitas a încercat în anii 2000 să reediteze, cu schimbări minime în versiuni, principalele traduceri din PO, sub îngrijirea lui Cătălin Partenie: Platon, Opere complete (POC). Au apărut însă numai trei dintre cele şase volume proiectate. Din păcate, o idee neinspirată a noului îngrijitor de ediţie a făcut ca traducerilor să le fie amputate toate notele şi introducerile din PO, sub motiv că ele vor fi date şi lărgite în ultimul volum. Inconfortul pe care un asemenea sistem l-ar fi putut produce cititorului a devenit evident la un moment dat şi editurii, care a oprit ediţia. Mult mai fericit editat a fost volumul Platon, Dialoguri socratice (PDS), cuprinzând Laches, Lysis, Charmides, Hippias Minor, Euthyphron, Apărarea lui Socrate, Criton. Volumul, îngrijit de Gheorghe Paşcalău şi frumos realizat grafic de Mihail Coşuleţu, reia traducerile şi aparatul critic al dialogurilor respective din volumele I şi II din PO. (…)

Un al doilea motiv pentru aventura POl este că PO, aşa cum se poate înţelege şi de mai sus, a rămas neterminată. Cititorul nu va găsi în cuprinsul celor şapte volume nici Banchetul (aşa cum am precizat, aceasta a fost tradus abia în 1995 de Petru Creţia, în volum separat la Editura Humanitas şi cu o altă concepţie editorială faţă de PO), nici Legile (cea mai lungă operă a lui Platon), nici complementul acestora, Epinomis, nici Scrisorile.”

Primul volum al noii ediţii cuprinde: Apărarea lui Socrate, Criton, Eutyphron, Charmides, Alcibiade I, Ion, Hippias I, Hippias II, Protagoras, Laches, Theages, Lysis.

Platon – Opera integrală, volumul I. Traducere, introducere generală, introduceri şi note de Andrei Cornea. Editura Humanitas. 584 pag.

 

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa [email protected]

https://stiri-zilnic.com/wp-content/uploads/2021/02/platon.jpghttps://stiri-zilnic.com/wp-content/uploads/2021/02/platon-300x300.jpgrootstireaUncategorised
„Tradiţia filozofică europeană e doar o lungă serie de note de subsol la Platon“ spunea Alfred North Whitehead, pe care editorii de la Humanitas îl citează. De la Platon ne-a rămas o operă impresionantă,...