Ministrul Justiţiei, Stelian Ion (USR), a trimis în ultima zi a anului 2020, pe 31 decembrie 2020, către Consiliul Superior al Magistraturii, proiectul de lege privind desfiinţarea Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie.

 

Proiectul transmis de ministrul Stelian Ion redă DNA şi DIICOT competenţa investigării magistraţilor. Astfel, în proiect se prevăd următoarele:

 

Cauzele aflate în curs de soluţionare la nivelul Secţiei se transmit pe cale administrativă, în termen de 5 zile lucrătoare, de la data intrării în vigoare a prezentei legi, prin grija Parchetului ÎCCJ, parchetelor competente potrivit legii, care continuă soluţionarea acestora. (…)

 

De la data intrării în vigoare a prezentei legi, sunt de competenţa DNA şi infracţiunile prezăvute de legea 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie dacă, indiferent de valoarea pagubei materiale ori de valoarea sumei sau a bunului care formează obiectul infracţiunii de corupţie, sunt săvârşite de judecători ÎCCJ, de ceilalţi judecători şi procurori, inclusiv de judecătorii şi procurorii militari şi de cei care au calitatea de membri ai CSM (…)

 

De la data intrării în vigoare a prezentei legi, sunt de competenţa DIICOT şi infracţiunile prevăzute de art 11 alin 1 din Ordonanta de urgenţă a Guvernului nr 78/2016 pentru organizarea şi funcţionarea DIICOT, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, săvârşite de Judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, de ceilalţi judecători şi procurori, inclusiv de judecătorii şi procurorii militari şi de cei care au calitatea de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii“.

 

Proiectul de lege trimis de ministrul Stelian Ion şi consultat de Mediafax nu este acelaşi cu proiectul de lege pe tema desfiinţării SIIJ trimis în februarie 2020 de către fostul ministru al Justiţiei, Cătălin Predoiu. “Precizăm că forma actuală a proiectului este similară cu cea care v-a fost transmisă spre avizare la data de 4.02.2020, cu două excepţii- au fost eliminate art, 4 şi 5 din forma anterioară a proiectului“, se arată în adresa trimisă de actualul ministru al Justiţiei pe 31 decembrie 2020.

 

Articolele 4 şi 5 din forma anterioară a proiectului de lege privind desfiinţarea SIIJ, transmis pe mandatul fostului ministru al Justiţiei, Cătălin Predoiu, se refereau la posibilitatea ca punerea în mişcare a acţiunii penale faţă de un judecător sau procuror să se facă cu autorizarea prealabilă a Procurorului General al PÎCCJ iar trimiterea în judecată a judecătorilor şi procurorilor să se încuviinţeze de secţiile pentru judecători, respectiv pentru procurori din CSM, la fel cum secţiile din CSM încuviinţează şi percheziţiile, reţinerile, arestarea preventivă sau arestul la domiciliu în privinţa magistraţilor, în cazul în care nu este vorba de infracţiune flagrantă.

 

Prin eliminarea articolelor 4 şi 5 din proiectul iniţial de desfiinţare a SIIJ, articole care modificau articolul 95 din Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, şi articolele 28 şi 42 din Legea 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, se întăreşte astfel puterea procurorilor de caz la momentul urmăririi penale şi trimiterii în judecată a magistraţilor.

 

Predecentul proiect de lege privind desfiinţarea SIIJ, trimis pe 4 februarie 2020 de fostul ministru, Cătălin Predoiu, spre avizarea CSM, a primit pe 28 mai 2020 aviz negativ din partea Consiliului, fiind respins cu 10 voturi împotrivă, 8 pentru şi 1 vot nul.

 

În actualul proiect privind desfiinţarea SIIJ, propus de actualul ministru al Justiţiei, Stelian Ion, se arată în expunerea de motive că cei 7 procurori din cadrul SIIJ au o imunitate de jurisdicţie penală de facto în unele situaţii, că SIIJ s-a îndepărtat de la orice fel de control ierarhic, că SIIJ pare mai degrabă similară cu DNA şi DIICOT, că procurorii SIIJ nu pot participa la şedinţele de judecată în cauzele de competenţa SIIJ, că la data de 1 decembrie 2020, la nivelul SIIJ erau în curs de soluţionare 5790 de dosare iar în semestrul 1 din 2020 au fost soluţionate 212 de cauze, doar 1 prin rechizitoriu iar 211 prin clasare şi că au fost exprimate şi opinii în rândul magistraţilor ( 85,47% din procurori şi 72,22% din judecătorii respondenţi) privind desfiinţarea Secţiei.

 

“Din perspectiva oportunităţii, în raport cu nevoile reale ale sistemului judiciar şi ca urmare a activităţii SIIJ de la data operaţionalizării sale (23 octombrie 2018) până în prezent, se desprind concluzii relevante în sensul necesităţii desfiinţării acestei structuri. Astfel, de la data operaţinalizării sale, Secţia nu a avut rezultate deosebite, dimpotrivă, prin modul în care a acţionat a pus sub semnul întrebării rolul acesteia în combaterea corupţiei ( ex: căi de atac retrase în mod inexplicabil în cauze de mare corupţie)”, se arată în expunerea de motive a proiectului de lege semnat de ministrul Justiţiei, Stelian Ion.

 

Stelian Ion mai aduce ca argument privind desfiinţarea SIIJ opinii emise de Consiliul Europei- Grupul Statelor Împotriva Corupţiei (GRECO), de Comisia de la Veneţia, memorandumul adoptat de Guvern privind desfiinţarea SIIJ şi raportul MCV din octombrie 2019.

 

În prezent, în cadrul Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie lucrează, chiar potrivit expunerii de motive din proiectul lui Stelian Ion, 7 procurori, 15 ofiţeri de poliţie judiciară şi 10 persoane ca personal auxiliar de specialitate, doar 32 din cele 43 de posturi prevăzute fiind ocupate.

 

Într-o conferinţă de presă ţinută pe 31 decembrie 2020, ministrul Justiţiei, Stelian Ion a anunţat că îşi doreşte desfiinţarea SIIJ până la sfârşitul lunii martie 2021: “Din proiectul iniţial de lege, am păstrat doar partea referitoare la desfiinţarea SIIJ, eliminând celelalte articole care se refereau la aşa zisele imunităţi ale judecătorilor şi procurorilor, pe care nici aceştia nu le ceruseră şi care, din punctul meu de vedere, nu îşi aveau locul în acest proiect de lege (…). Ca interval de timp, este greu să estimezi cu exactitate, dar îmi doresc ca până la sfârşitul lunii martie, cel târziu, să avem adoptat un astfel de proiect şi să intrăm în normalitate.”.

 

Un raport al Inspecţiei Judiciare adoptat de CSM în octombrie 2019, după verificări făcute în DNA, arată că timp de 4 ani şi 7 luni, cât Serviciul de Combatere a Corupţiei în Justiţie din DNA dar şi structurile teritoriale au investigat magistraţii, Direcţia condusă la acea vreme de fostul procuror şef, Laura Codruţa Koveşi, a deschis 1443 de dosare penale în care au fost vizaţi 1962 judecători (351 în materie penală, 1590 în materie civilă- între care 1 membru al CCR, 13 judecători membri/foşti membri ai CSM, 16 inspectori judiciari) şi în 1459 de dosare penale au fost vizaţi 845 de procurori, numărul dosarelor penale deschise pe magistraţi fiind de 2902.

 

Mai mult, raportul inspectorilor judiciari a arătat că numai pe judecători DNA a cerut şi obţinut 5.935 de măsuri de supraveghere, că Secţia I a DNA şi 11 servicii teritoriale ale DNA au cerut dosare din instanţe ca să evalueze deciziile date de judecători şi au făcut şi dosare penale pe deciziile date de instanţe şi că au existat dosare în DNA pe judecători care au fost ţinute şi 12 ani şi 6 luni, 7 ani şi 2 luni, sau peste 5 ani, pentru ca apoi, înainte de înfiinţarea SIIJ, acestea să fie clasate. Raportul arată că structurile teritoriale ale DNA ţineau sub control instanţele de judecată iar, un unele cazuri, procurorii DNA nici nu au comunicat magistraţilor că au fost supravegheaţi tehnic sau că le-au fost închise dosarele penale.

 

Peste 75 de judecători ai ÎCCJ au fost vizaţi de dosarele DNA, 100 de judecători de la Curtea de Apel Bucureşti, 35 de judecători din Curtea de Apel Oradea, 30 de judecători din Curtea de Apel Ploieşti, 25 de judecători din Curtea de Apel Braşov, 20 de judecători din Curtea de Apel Iaşi, 15 judecători din Curtea de Apel Constanţa, peste 85 de judecători din Tribunalul Bucureşti, peste 25 din Tribunalul Argeş, peste 30 din Tribunalul Bihor şi peste 25 de judecători din Tribunalul Dolj, mai arată raportul.

 

Majoritatea măsurilor de supraveghere tehnică pe magistraţi au fost cerute de DNA în perioada 2014-2016, arată inspectorii judiciari, procentul mediu de admitere a acestora a fost de 97,08% iar după decizia 51 din 2016 a CCR numărul măsurilor de supraveghere pe magistraţi a scăzut semnificativ.

 

 

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa [email protected]

https://stiri-zilnic.com/wp-content/uploads/2021/01/89986193-l.jpghttps://stiri-zilnic.com/wp-content/uploads/2021/01/89986193-l-300x300.jpgrootstireaUncategorised
Ministrul Justiţiei, Stelian Ion (USR), a trimis în ultima zi a anului 2020, pe 31 decembrie 2020, către Consiliul Superior al Magistraturii, proiectul de lege privind desfiinţarea Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie. ...