Despre poluarea Bucureştiului se vorbeşte de ani de zile. De cele mai multe ori, degeaba.  

Dar pentru că nu “se vede”, ci doar se simte in statistica duratei de viaţă din Bucureşti, cetăţenilor le-a luat mult timp să conştientizeze pericolul care afectează sănătatea copiiilor noştri sau a bătrânilor, cei mai expuşi la consecinţele acestui tip de flagel.. .

 Pentru calitatea aerului din Bucureşti din ultimii 10 ani, Uniunea Europeană ne sancţionează insă cu amenzi (vezi procedura de infringement)

Cei mai buni medici din lume ne demonstreză ştiinţific că oboseala, care persistă dimineaţa, este din cauza poluării aerului, care ucide sistemul imunitar şi blochează funcţionarea organelor interne.

La începutul anului 2020, aerul nopţilor de weekend a devenit un coşmar. “Cineva” a reuşit să producă de atât de multă poluare, încât a depăşit de 2-3 ori poluarea zilnică a tuturor surselor convenţionale luate împreună. Poluarea din nopţile de weekend a devenit o problemă de siguranţă a bucureştenilor, nerezolvată de către stat.

Scandalul despre poluare a inceput după ce activistul de mediu, Octavian Berceanu, a comparat gardul de poluare al oraşului Sidney in timpul marilor incendii de anul trecut şi cel al Bucureştiului. Bănuiţi cum că cel al Capitalei noastre era pe mulţi parametri mai poluat

 

E clar că ceva putred a fost în aerul capitalei, în mod special în serile sâmbătă şi duminică.

În prima duminică din 2020 am ieşit ca un cocoş să strig pe gardurile Ministerului Mediului şi a reţelelor de socializare: ”Iese fum, dar nu arde nimic!”. Aerul de Bucureşti duhnea, la fel ca Sydney-ul, cuprins de incendii de vegetaţie pe o suprafaţă cât jumătate din Romania.

5 ian 20 Bucuresti.JPG

 

Specialistii europeni, care ”n-au mâncat salam de soia românesc”, spun că decese şi afecţiunile pulmonare, cardiovasculare sau oncologice sunt asociate episoadelor repetitive ale poluării aerului, cu o cadenţă atât de mare încât corpul uman cedează din cauza acumulării în organism a particulelor toxice, fără capacitatea eliminării lor. Dacă pun şi aportul oxizilor de sulf (SOx), oxizilor de azot (NOx), a compuşilor organici volatili, a subtanţelor rezultate din incendierile de deşeuri ori a germenilor patogeni asociaţi apei plină cu materii fecaloide din Dâmboviţa cu care sunt spălate străzile, avem imaginea dezastrului pe care statul încearcă să-l ascundă.

Poluarea are cele mai nocive efecte pentru cei care respiră în primul metru de aer de la sol. În ”plapuma” gazoasă plutesc, cu densităţi mari, gazele gropilor de gunoi, gazele rezultate în urma incinerărilor, pulberile fine care ”agaţă” substanţele toxice, germenii patogeni, gazele de eşapament precum monoxidul de carbon, dioxidul de sulf şi dioxidul de azot.

WHO PM10PM25 medii.JPGRevin la topic. Cum se traduc pentru mine valorile de PM 2,5 150-300 μg/m3 ( micrograme de particule pe metru cub de aer) în Bucureşti?

 

Valorile medii zilnice şi anuale maxime, peste care specialiştii spun că mortalitatea se transformă în certitudine sunt cele din tabelul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (WHO- OSM).

 

 

 

Legislaţia europeană, mai laxă decât orientările OSM privind calitatea aerului, spune că valoarea maximă zilnică pentru PM2,5 nu trebuie să depăşească 25 μg/m3.

Conform transpunerii Directivei 2008/50/CE în legislaţia naţională, prin Legea 104/2011 la noi valoarea medie anuală maxim admisă e tot 25 μg/m3, dar ATENŢIE, legea nu zice nimic despre valorile medii orare sau zilnice maxim admise.

De ce? Simplu, pentru că mediile anuale pot fi ”corectate” în jos dacă nu raportezi valorile între anumite intervale orare, cum ar fi noaptea când ninge cu PM10 şi PM2.5. (https://apps.who.int/iris/bitstream/handle/10665/69477/WHO_SDE_PHE_OEH_06.02_eng.pdf;jsessionid=A1D2362E510B7E0A2BE6FE02EBD4A1EA?sequence=1)

 

 

 

Să revenim la filmul care ne-a inspirat.

Filmul foloseşte datele furnizate de reţeaua europeană de sateliţi Copernicus (https://twitter.com/ceebankwatch/status/1010108547613503488)

 

 

 

 

Din imaginile mai vechi, din 2017, văd că sursele externe Bucureştiului sunt sudul Olteniei si bazinul Rovinari. Drept pentru care am făcut o vizită de o săptămână pentru a vedea ce-i acolo şi de unde se ridică atât de mult praf încât să acopere Muntenia si Moldova istorică.

 

În sudul Olteniei am descoperit un deşert în expansiune cu dune de nisip de 20 de metri înălţime care, în 2020, în mod excepţional datorită ploilor, a avut un strop de pătură erbacee.

Am mers pe teren cu D. P, fost secretar de stat din MMAP, autorul moral a peste 5000 ha de nisipuri împădurite. Ca idee, nisipul se întinde peste 100.000 ha, mai mult decât poţi să vezi cu ochii din avion, de la Dunăre până la Craiova.

filmare nisip marsani.JPGNisipurile Olteniei sunt o sursă de poluare cu PM10 şi PM2,5, ne spune clar sistemul satelitar de monitorizare a poluării aerului Copernicus. Soluţiile de a stabiliza dunele sunt:

1. replantarea pădurilor,

2. plantarea perdelelor forestiere,

3. revenirea la lacurile naturale din lunca    inferioară inundabilă a Dunării.

 

M-am uitat pe prognoza meteo a zilelor de 4-5 ianuarie 2020:

”Sâmbătă (4 ianuarie) – Valorile termice diurne se vor situa peste cele caracteristice la începutul lunii ianuarie …cu precãdere în Oltenia şi zona deluroasã a Munteniei, se vor încadra în general între 2 şi 12 grade. Vântul va sufla …cu viteze mai mari, de 50…55 km/h, în sudul Olteniei. 

Duminică (5 ianuarie) -. Pe arii restrânse, mai ales la începutul zilei în sudul şi sud-estul teritoriului, vor fi depuneri de polei, iar noaptea se va forma gheţuş. Vântul va avea intensificãri …cu viteze mai mari, în general de 50…60 km/h, în regiunile estice şi sud-estice.”

 

padure Mârşani.JPGVânt a fost, posibilitate de transport a prafului a existat. Şi mă întreb, oare chiar a ajuns praful din Oltenia în Bucureşti doar în nopţile de weekend?

Şi fix doar sâmbătă şi duminică noaptea bate vântul aşa de convingător încât să transporte mii de tone de particule din Oltenia peste Bucureşti? Ştiu că din industrie mai rezultă şi alţi poluanţi atmosferici care merg împreună cu praful, fapt confirmat chiar de imaginile satelitare.

 

 

M-am deplasat si la Rovinari ca să văd haldele de steril şi cenuşă rezultate din exploatarea minieră de suprafaţă şi din arderea cărbunelui. Haldele sunt istorice, pe mii de hectare. Dar ce mă intrigă sunt depozitele de sute de hectare de cenusă, lăsate în bătaia vântului.

 

 

 

Totuşi, daca vorbesc de praful şi cenuşa transportate pe calea aerului pe mai mult de 200 km atunci iau în considerare si oxizii de azot rezultaţi din arderile din zona Rovinari? Ca să văd circulaţia aerului m-am întors la imaginile satelitare Santinel 5P care stâng probe privind praful şi alţi compuşi care generează poluarea aerului.

 

5 19 nov 2018 santinel 5P.JPG

 

Limite NO2.JPG7 21 ian 2019 Santinel.JPG

 

 

3 17 febr 2020 santinel.JPG

WHO Guidelines.JPG

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Imaginile ne arată destul de bine că NO2(dioxidul de azot) nu migrează în volume mari din zonele Rovinari şi Bechet. Totuşi, din imaginea 7-21 ianuarie 2019 văd că poluarea cu NO2  rezultată din arderile de combustibili fosili si derivaţi (plastic), face Bucureştiul campion.

 

Concluzie: curenţii de aer care trec prin Oltenia şi Rovinari sunt vectorii unei poluări a Bucureştiului cu praf si oxizi de azot, dar asta ar fi insemnat zile cu valori constant mari şi nu intervale orare stricte, doar în anumite seri de weekend. Sursa: https://maps.s5p-pal.com/

 

Cifrele ascund realităţi dure. Primele concluzii, analizând Hotărârea Curţii de Justiţie a UE nr.334/2020 sunt că România raportează trunchiat datele colectate (citirile aparatelor de măsurat) sau nu raportează deloc despre poluarea cu PM2.5 sau incidenţa cazurilor de îmbolnăviri şi decese asociate poluării aerului. Primăria Generală şi MMAP nu au planuri de măsuri reale pentru Bucureşti şi nu au făcut nimic, dar nimic, ca să ne scape de otrava din aer.

 

 

Ne-ntoarcem în Bucureşti şi reluăm episoadele de poluare generate de incendiile din Bucureşti şi zonele limitrofe, precum Periş, Sinteşti, Vidra, Glina, Ştefăneşti. Pentru a prinde urmele incendiilor am folosit sistemul satelitar de supraveghere al incendiilor, în timp real.

Incendiu 3 Buturugeni.JPG

 Zona afectată de incendii se află la 22 de km de centrul Bucureştiului. Zona 1 are 4 ha iar zona 2 are 20 hectare incendiate. Cu toate aceste incendieri de mirişte din Buturugeni (GR), aerul din Bucuresti nu a suferit schimbări dramatice în 23 ianuarie 2020.

Coordonate Google Maps:

 

44.344621, 25.840865

 

 

Incendiu 1Buturugeni GR.JPG

Incendiu 2 Buturugeni GR.JPG

Incendiu 23 ian 20

 

 

Am observat că poluarea generată de incendii, în acest caz al unei singure surse izolate, nu produce efecte vizibile pe senzorii de măsurare a calităţii aerului la distanţe de peste 5 km, adică fumul din incendiile de vegetaţie nu afecteză Bucureştiul.

 

 

 

 

focare incendii sau focuri deschise.JPGAm continuat investigaţiile folosind imaginile satelitare pentru a depista focare deschise în proximitatea Bucureştiului.

Cazul Sector 4

06.04.2020

Zona semnalată satelitar se află la limita dintre Bucureşti şi judeţul Ilfov, pe splaiul Dâmboviţei, la limita S4. Chiar dacă în proximitate este CET Sud, incinerările sunt în data de 6 aprilie, când temperaturile ridicate nu pun probleme CET-urilor.

cenusa.JPGImaginea arată clar cantităţi mari de cenuşă depozitată şi mutată în incinta socieţăţii comerciale care are în proximitate hectare de sere, pentru care, cel mai probabil, a trebuit să producă căldură la nivel industrial.

44.394996, 26.165520

 

cauciucuri.JPGTot în acest decor am observat depozite  de deşeuri şi cantităţi industriale de anvelope care, cel mai probabil probabil, constituie carburantul solid pentru generarea de energie termică.

44.397354, 26.16405744.389941, 26.163486

Deşi am sesizat Garda de Mediu şi Poliţia Locală privind locaţia probabilă a acestor surse amplasate pe fostele platforme industriale din sectoarele 3 şi 4, răspunsul a fost că nu există nicio sursă. Mai mult, într-un episod de poluare intensă mi-a cerut părerea chiar domnul Alexe Costel, în jurul orei 10 p.m. Apreciez constructiv gestul ministrului mediului! I-am indicat domnului ministru zona de provenienţă a poluării constatate pe senzorii din S3, cât şi necesitatea dotării APM cu senzori mobili omologaţi pentru triangulaţii rapide în teren şi ca material probatoriu în instanţă, dar si achiziţionarea de drone cu termodetecţie si vedere pe timp de noapte pentru a permite echipelor de intervenţie ale Poliţiei şi ale MMAP să găsească sursele în timp util.

DNCB Abatorului ansamblu.JPGCazul Glina

În imaginile satelitare NASA WORLDVIEW folosind filtrele pentru incendii, unul dintre punctele roşii figurează la coordonatele Google Maps:

44.383664, 26.230402

În zona Glina există numeroase platforme industriale şi puncte care, pe imaginile satelitare, arată depozitări considerabile de cenuşă provenită din incinerări.

 

 

 

Capture.JPGCazul Sector 3

Şoseaua Gării Căţelu 501     

3 km e distanţa până la primul sennzor din reţeaua Airly, situat la Auchan 1 Decembrie 1918.

 

Coordonate Google maps:

44.428519, 26.219136

 

 

1 gara catelu 166 spate topview.JPGEste evident că aceleaşi surse de informaţii publice pe care le folosesc sunt la fel de uşor de utilizat şi de către instituţiile statului cu atribuţii privind protecţia mediului, protecţia sănătăţii populaţiei, siguranţa natională, precum SRI, DNA, DIICOT, Ministerul Public, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Finanţelor şi Preşedinţia României.

 

CJ IF.JPGsos garii catelu si sos industriilor.JPGgara catelu 166 topview 4.JPGÎn 16 ianuarie 2020, Octavian Berceanu participă la dezbaterea Consiliului Judeţean Ilfov despre gestionarea deşeurilor. Doamna ex- ministru Lucia Varga  povesteşte că CJ Ilfov nu va face un incinerator pe raza judeţului, iar dacă acesta se va face în Bucureşti, vor duce şi ei 40.000 de tone de deşeuri pentru incinerare. Şi totuşi persistă întrebarea, ce a făcut ca în perioada 2019-2020 nivelul poluării aerului în Bucureşti să îngrijoreze Europa?

Şi dacă sursele de informaţii sunt publice, de ce instituţiile mai mult ”păzesc” această formă gravă de infracţionalitate, adică stau şi nu fac nimic? Sau există o relaţie de corupţie win-win?

 

 

2 03 2020 Bratarii S3.jpg

1 martie 2020. H 22:00

Valorile PM2.5, benzen, NO2 sau etilbenzen sunt propulsate cu motoare de rachetă cu ardere pe bază de deşeuri plastice.

E singurul mod prin care pot să explic practic cum pe timpul nopţii, fără activitate deosebită a CET-urilor.

 

 

Temp: 4-6g Celsius. Valorile maxime orare şi zilnice de 25 μg/m3 sunt depăşite de 11 ori.

 

2 03 2020 Barbu Vacarescu.jpgSi în acest caz, direcţia valului de poluare a aerului a fost zona de est a Bucureştiului, la fel ca în valurile precedente.

Vârful maxim a fost înregistrat la senzorul din extrema estică, fapt ce consemnează că acesta e cel mai aproape de sursă.

 

 

 

 

Am căutat mai departe să văd care sunt acţiunile concrete ale autorităţilor.

 

 

 

20 02 2020 Container deseuri CT.JPGÎn plin scandal al deşeurilor, în Constanţa au fost descoperite 16 containere cu gunoaie aduse cu vaporul din Marea Britanie

20.02.2020 21:29

 

 

” Conform sursei citate, sub coordonarea procurorului de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanţa, poliţiştii de frontieră în cooperare cu lucrători ai Comisariatului Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor Constanţa, Garda de Mediu, Biroul Vamal de Frontieră Constanţa Sud Agigea şi Direcţia de Sănătate Publică au efectuat joi controlul fizic la 16 containere descărcate de pe o navă, aflată sub pavilion Olanda, sosită din direcţia Marea Britanie în Portul Constanţa Sud Agigea.

Importul ilegal fusese făcut de o firmă ce are puncte de lucru în municipiul Bucureşti şi judeţul Ilfov.” scrie digi24.ro

 

6 03 2020 Giuleşti Sarbi1.jpg5 martie 2020, în emisiunea mea de la Radio Guerrilla, il invit pe Octavian Berceanu alături de Ciprian Ciucu, ca să discutăm despre dezvoltarea oraşului, care spune că a primit informaţii calde că în zona Giuleşti- Sârbi sunt descărcate deşeuri. Şi nu oricum, adică aruncate la grămadă, peste cele câteva mii de camioane deja risipite pe platform industrial.

În cazul acesta, deşeurile au fost cărate cu spatele până la subsolul unei clădiri părăsite. Un efort lipsit de logică, dacă ne uităm împrejur.

În trei seri consecutive pompierii au fost chemaţi să stingă incendiul în acelaşi loc pentru că urmele nu dispăreau aşa usor din lipsa curenţilor de aer care să întreţină arderea.

Berceanu a mers la focarul incendiului în timpul intervenţiei pompierilor şi am măsurat concentraţiile de particule PM10 şi PM2,5 din aer. Spre diferenţă de alte incendii, gazele emanate aici erau de departe mult mai greu de suportat, fapt pentru care în următoarele trei zile Berceanu abia s-a ridicat din pat.

Coordonate: 44.471069, 26.025967

 

 

https://www.facebook.com/octavian.berceanu/videos/10216780632607489/

 

6 03 2020 Giulesti Sarbi2.jpg

6 03 2020 urad Giulesti.jpgÎn proximitatea incendiului valorile maxime admise de 25 microg pentru PM2.5 au fost depăsite de 30 de ori.

Berceanu participă la stingerea unor incendii, unele de vegetaţie, altele din deşeuri şi altele mai speciale, precum acesta, prin natura materialelor arse în plină pandemie. Apoi merge să caute printre rămăşiţele de deşeuri arse. Gazul şi plasticul topit i-au făcut munca de detectiv un calvar.

Efectele acestui incendiu nu s-au resimţit în măsurătorile senzorilor aflaţi la 2 km.

Oraşul e umbrela a 4 milioane de suflete, iar jumătate dintre victimele asociate poluării aerului în România, sunt din Bucureşti. Şi când mă refer la victime, fac trimitere şi la cei care, într-un fel sau altul respiră încă aerul toxic şi suferă fără ca să ştie măcar care e sursa.

Numarul deceselor in EU RO.JPG

 

The New York Times preia măsurătorile pentru PM2.5 şi face o statistică a celor mai poluate locuri din lume.

În Bucureşti, într-o frumoasă zi de sfârşit de octombrie 2019, valoarea medie a zilei la PM2,5 atinge pragul record de 1272 micrograme/24 ore. Împart la 25, pragul limită admis de Organizatia Mondială a Sănătăţii şi aflu că a fost depăşit de 50 de ori. Asta însemnă o valoare similară cu proximitatea unui incendiu de mari proporţii sau de incinerarea industrială a zeci de tiruri cu deşeuri, în aceeaşi zi.

 

Buc San Francisco.JPG

https://www.nytimes.com/interactive/2019/12/02/climate/air-pollution-compare-ar-ul.html?mc=adintl&ad-keywords=IntlAudDev&subid1=TAFI&fbclid=IwAR0mYBOkpnj_fFCJSs3kunf6nPcTV1nYTP75i3XMSmJ2yLvuMfny87VTZMM&dclid=CMa0lOrQgecCFdGZdwodY7wBWQ

Oare e posibil ca întreaga lume să greşească şi doar autorităţile române să aibă dreptate spunând că nimic important nu s-a întâmplat in timpul serviciului lor!?

Adică doar în timpul celor 8 ore de birou cu fundul pe scaun..In timp ce zecile de mii de oameni morţi din cauza poluării şi a incinerărilor ilegale a deşeurilor sunt doar inchipuirile ”agenturilor străine” care vor să ne fure aerul curat?

cresterea mortalitatii PM10 in 24H.JPG

 

 

Dacă bucureştenii respiră un aer cu o concentraţie PM2,5 mai mare de 75 micrograme/mcub,

timp de o oră,

creşte cu 5% numărul deceselor.

 

 

 

 

Numarul deceselor in EU RO.JPG

         23.400 de oameni

   mor în fiecare an in Ro din cauza unor boli asociate poluării.

 

 

NYT 1.JPG

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

O anchetă de Octavian Berceanu şi Liviu Mihaiu.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa [email protected]

rootstireaUncategorised
    Despre poluarea Bucureştiului se vorbeşte de ani de zile. De cele mai multe ori, degeaba.   Dar pentru că nu “se vede”, ci doar...