Câştigătorii de moment ai pandemiei par să fie oamenii care au reuşit să fenteze parţial sau total realitatea şi să-şi inventeze nişte duşmani cu care se luptă, identificaţi fie cu puteri străine, fie cu partide autohtone, cu instituţii ale statului ori chiar cu semenii lor care poartă sau nu poartă mască.

Aceştia se simt acum bine, pentru că au reuşit să compună pentru ei şi pentru cercul lor o atmosferă de normalitate, folosind aceleaşi instrumente cu care îşi întreţineau şi înainte stima de sine şi convingerea că sunt angajaţi într-o luptă care le dă sens vieţii. Aşa cum s-au umflat în SUA protestele anti-poliţie, mobilizând tineri mult mai preocupaţi de rasismul statuilor decât de căderea economiei şi dezastrul sanitar, la fel se întâmplă în fiecare ţară unde dorinţa politicienilor de a distrage atenţia publicului de la pandemie şi de la efectul ei economic se întâlneşte cu dorinţa cetăţenilor de a scăpa de teama de necunoscut şi de a se refugia pe un teren familiar, unde toată lumea se poartă de parcă n-ar exista nicio criză. Iar rezultatul de moment e util pentru toţi: oamenii de rând îşi păcălesc frica şi grija zilei de mâine, iar guvernanţii, cu preţul suportării unor răzmeriţe cu ţinte pur simbolice, evită tocmai o reală contestare în ansamblu a sistemului curent, cel care pune guvernele în faţa penibilei alegeri între a salva vieţi de oameni sau a salva economia.
 
Aşa s-a întâmplat şi la noi: fără proteste (ministrul Florin Cîţu chiar remarca recent cu plăcere că în România n-au apărut proteste sociale, ca în alte ţări), dar cu toate reflexele de creare a unor ficţiuni convenabile. La conferinţa de presă de miercuri, preşedintele Klaus Iohannis a sugerat suficient de lămurit că nu se vor amâna alegerile locale, pentru că oricum nu se ştie dacă situaţia nu va fi şi mai rea după luna septembrie. Astfel încât partidele au început deja în forţă campania electorală, cu aceiaşi candidaţi uzaţi împinşi în faţă, cu aceleaşi idei puţine, acuzaţii mecanice la adresa adversarilor şi strigături agresive (Iohannis: „Stimaţi pesedişti, nu caut vinovaţi! Îi cunosc şi îi arăt cu degetul şi o să îi arăt şi astăzi cu degetul: pe voi!” – probabil vinovaţi şi pentru că PNL nu ştie Constituţia, nu ştie să scrie legi şi n-are respect pentru statul de drept; Tăriceanu: „Măi, nemernicilor, scotociţi-vă bine prin buzunare şi găsiţi bani pentru alocaţii şi pensii sau plecaţi” – deci nu ca la precedenta criză, în 2008, când Tăriceanu-premierul explica ferm că e criză şi că de asta nu se pot mări cu 50% salariile profesorilor).

Alegătorii s-au împărţit şi ei în tabere de combatanţi, „covidioţi”, „negaţionişti”, „botniţaţi” şi alte etichete triste, toţi veşnic gata să-şi reverse asupra unor semeni la fel de dezorientaţi ca şi ei furia pe care nu aceştia o merită, ci demnitarii, influencerii şi vedetele care se joacă zilnic, pe bani mulţi, cu ignoranţa şi cu fricile oamenilor, servindu-le gunoi informaţional sau asmuţindu-i să se certe între ei. Şi într-adevăr e mai comod, mai plăcut să te descarci insultând necunoscuţi pe Facebook şi să culegi aprobare pentru asta din tabăra ta, ori să iei de-a gata explicaţii simpliste de la cine a învăţat medicină pe Google, decât să te confrunţi singur cu un prezent greu de înţeles şi un viitor imposibil de prevăzut. Aşa încearcă oamenii, mai mult sau mai puţin conştient, să ocolească realitatea atunci când nu au sau nu mai au suficiente resurse ca s-o abordeze: fie n-au putere să facă faţă temerii de boală şi moarte, fie nu se simt în stare să se gândească la riscul de pierdere a locului de muncă sau de faliment al afacerii lor.

Cei care şi-au păstrat luciditatea au priceput totuşi că interesul lor nu e să-şi piardă energia cu ciondăneli ori cu ce le predică o vedetă sau un politician. S-au prins ori se vor prinde în curând că nici vedeta, nici politicianul nu-i ajută dacă se îmbolnăvesc sau rămân fără venituri şi că e mult mai sănătos să-şi ia singuri toate măsurile sanitare de precauţie posibile şi în rest să se concentreze pe ceea ce pot face ca să se adapteze la peisajul economic schimbat al viitorului. Fiindcă, dincolo de clişeul „nimic nu va mai fi ca înainte”, vor exista într-adevăr sectoare care vor merge mai bine şi altele care vor involua, iar statul nu le va putea susţine la infinit pe ultimele în formula actuală, astfel încât afacerile şi meseriile respective vor dispărea sau vor fi nevoite să se transforme într-un mod traumatic pentru cei implicaţi în ele.

De exemplu, analiştii de la McKinsey au identificat şase „arhetipuri” de business ca efect al pandemiei, de la cele mai stabile până la cele cu problemele cele mai mari de adaptare, folosind modelul economiei germane. Primul este al sectoarelor care vor profita de situaţie, concentrându-se pe oportunităţi noi (comerţul alimentar). Al doilea este reprezentat de cele care vor continua, cu adaptarea strategiilor (farma, asigurări, servicii imobiliare, o parte din IT&C, o parte din producţia de alimente şi băuturi). Al treilea cuprinde afacerile care se vor redresa, în condiţii de eficienţă operaţională crescută (construcţii, sănătate, o parte din serviciile administrative, energie şi utilităţi, o parte din transporturi şi logistică, dar cu excepţia celor aeriene, o parte din IT&C, o parte din producţia de alimente şi băuturi). În al patrulea intră cele cu perspectivă de revenire lentă, cu condiţia de a inova în oferta de produse şi servicii (o parte din serviciile administrative, banking, o parte din transporturi şi logistică, dar tot cu excepţia celor aeriene). Al cincilea este al consolidărilor, cu afaceri care vor avea nevoie de restructurare şi ameliorare a competitivităţii costurilor (industria de textile, high-tech, produse chimice, metale şi alte sectoare de producţie industrială, comerţul en-gros). Iar ultimul este cel al afacerilor în derivă, care vor avea nevoie de reinventarea modelului de business şi de o raţionalizare a operaţiunilor pentru ameliorarea eficienţei (arte şi divertisment, horeca, transporturi aeriene).

Este doar un exemplu de proiecţie a viitorului; alte modele se concentrează pe identificarea şi stimularea factorilor care fac posibilă redresarea. Economiştii Deutsche Bank consideră că explicaţia rezilienţei superioare a economiei germane, care se aşteaptă acum la o recesiune mai puţin severă decât în alte ţări occidentale, constă în şase factori: un sistem sanitar public care funcţionează bine, cu asigurări medicale pentru toţi, cu un număr mare de paturi ATI, dar şi de medici pe cap de locuitor; un sistem federal bazat pe subsidiaritate, cu decidenţi înclinaţi spre cooperare şi nu spre conflict; o politică fiscală conservatoare, permiţând o capacitate mare de mobilizare rapidă de resurse la nevoie; un sistem solid de protecţie socială, incluzând practica Kurzarbeit, cu compensaţii de la stat pentru reducerea de salariu atunci când angajatorii nu fac concedieri, ci doar reduc orele de muncă; companii şi sindicate responsabile şi cooperante; un nivel înalt de încredere în instituţiile şi serviciile publice, cu cetăţeni care pun preţ mai mare pe beneficiile pe termen lung, ceea ce explică stabilitatea financiară a gospodăriilor – înclinaţia spre economisire în dauna consumului.

N-avem de ce să strâmbăm din nas, spunând că aşa ceva oricum nu se aplică aici fiindcă ei sunt nemţi şi noi suntem români. Atâta vreme cât economia României este parte integrantă a UE şi încă mai urmărim aderarea la zona euro şi apropierea de standardele de viaţă de acolo, astfel de modelări sunt relevante şi pentru noi, mai ales în pustiul de viziune din discursul public. Despre aşa ceva ar trebui să discute politicienii în campanie, experţii în politici publice, comunicatorii partidelor: cum să facem să vedem corect prezentul şi să ne adaptăm la viitor, ca ţară, fără a neglija nicio categorie socială. Altminteri, şi după pandemie, tot miile de oameni furişaţi în Germania la sparanghel vor rămâne simbolul suprem al capacităţii româneşti de adaptare. Iar inadaptaţii vor rămâne, aşa cum sunt şi acum, cei care nu mai au putere să suporte realitatea şi atunci evadează în lumea aceea unde măştile sunt de evitat nu fiindcă sunt pentru ei prea scumpe, ci fiindcă au antene 5G înfipte în ele.

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa [email protected]

https://stiri-zilnic.com/wp-content/uploads/2020/07/masti.jpghttps://stiri-zilnic.com/wp-content/uploads/2020/07/masti-300x300.jpgrootstireaUncategorised
Câştigătorii de moment ai pandemiei par să fie oamenii care au reuşit să fenteze parţial sau total realitatea şi să-şi inventeze nişte duşmani cu care se luptă, identificaţi fie cu puteri străine, fie cu partide autohtone,...