Pentru comisarul Pierre Niémans transferul în birourile centrale (o muncă respectabilă şi bine plătită într-un birou) fusese o formă de exil aurit.

 

Acum i se propune să revină la munca de teren, pentru că „birourile centrale pot să îşi trimită proprii oameni oriunde pe teritoriul Franţei ”. Ancheta va fi una dintre cele mai dificile pe care le-a întâlnit în viaţa sa.

 

 

În urmă cu zece ani, apărea un film excelent, cu Jean Reno, Vincent Cassel şi Nadia Fares, regizat de Mathieu Kassovitz. Era vorba de două investigaţii criminalistice în paralel: în aceeaşi zi, la o distanţă de 300 km, doi poliţişti primesc două cazuri foarte particulare. Pierre Niémans, poliţist parizian dur, cu experienţă şi un instinct infailibil în probleme de criminalistică, trebuie să cerceteze o crimă violentă petrecută la Guernon, un centru universitar situat în Alpi; iar un tânăr fost hoţ de maşini care a intrat în rândurile poliţiei datorită pasiunii sale pentru pericol, investighează un cimitir din Sarzac unde, noaptea, a fost profanat mormântul unui copil dispărut în urmă cu douăzeci de ani. Cele două investigaţii vor avea un punct comun. Iar numărul crimelor va începe să crească.

 

La baza filmul stă cartea pe care o semnalăm astăzi, a lui Jean-Christophe Grangé, cu doi poliţişti atipici – Pierre Niémans, parizian ale cărui metode neortodoxe i-au compromis cariera (cu o zi înaintea deplasării în Alpi, de pildă, bătuse până la moarte un hooligan englez care se încăierase după un meci la Paris) şi Karim Abdouf, fost răufăcător, actual poliţist (prin urmare excelent cunoscător al mediilor promiscue), a cărui înfăţişare bizară (de pildă, părul împletit ca al jamaicanilor) nu stârneşte deloc încredere în localitatea unde a fost trimis să ancheteze. Două anchete în paralel: una pornind de la un cadavru mutilat îngrozitor, suspendat între cer şi pământ în munţii din regiunea Grenoble (căruia îi urmează altele cadavre, la fel de mutilate); a doua – profanarea mormântului unui băieţel, consecutivă dispariţiei tuturor documentelor referitoare la prezenţa sa la şcoală. Cei doi sunt împiedicaţi de forţe nevăzute să ancheteze, iar cum cele două poveşti care stau în spatele lor se contopesc, cei doi poliţişti îşi unesc forţele.

 

„Cel mai bun thriller de la Tăcerea mieilor încoace.” exclama ziarul Le Figaro. „O carte care te captivează, te tulbură, te devorează încă de la prima pagină. Un thriller scris impecabil, cu un fir narativ incandescent, tensionat, parcă mereu gata să se supraîncălzească şi să explodeze.” scria şi Le Monde.

 

O carte excelent scrisă şi excelent tradusă.

 

Jean-Christophe Grangé, născut în 1961 la Paris, este un foarte cunoscut scriitor de romane poliţiste şi jurnalist care are propria sa agenţie de presă. A scris foarte mult, a fost tradus în muklte alte limbi, iar unele dintre romanele sale au fost adaptate pentru cinematograf.

 

Jean-Christophe Grangé – Râuri de purpură. Traducere din limba franceză de Horia Nicola Ursu. Editura Crime Scene Press. 389 pag.

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa [email protected]

https://stiri-zilnic.com/wp-content/uploads/2019/06/pixel-1.pnghttps://stiri-zilnic.com/wp-content/uploads/2019/06/pixel-1.pngrootstireaUncategorised
Pentru comisarul Pierre Niémans transferul în birourile centrale (o muncă respectabilă şi bine plătită într-un birou) fusese o formă de exil aurit.   Acum i se propune să revină la...