Cristina Tunegaru, profesoara de română care se luptă cu metehnele din sistemul de învătământ românesc, a povestit cum se corectează lucrările astfel încât să apară diferenţe şi de 4 puncte între prima notare şi contestaţie.

„Corectarea se petrece într-o atmosferă extrem de agitată, oamenii stau de-a valma la cozi să primească lucrările, să facă schimb, să le predea. În această zi lungă de corectare, profesorii nu au voie să iasă din centru, nici nu primesc apă sau altceva. Totul se face pe repede-înainte”, a precizat Tunegaru. 

„Vă întrebaţi cum e posibil ca după contestaţie să ajungi de la nota 6 la 10?

Iată cum se desfăşoară o zi de corectare la examenele naţionale:

La 7:30 profesorii se prezintă la centrul de corectare. După multă muncă administrativă, primesc lucrările spre prânz. Se corectează în perechi, fiecare profesor ştie cine este jumătatea lui. Atmosfera e de grabă, agitaţie, presiune. După ce se corectează prima mână, fiecare pereche face schimb de lucrări. Teoretic, fiecare profesor trebuie să corecteze şi mâna a doua. Uneori, mâna a doua se concretizează în copierea borderoului de la coleg. Adică profesorul care ar trebui să dea a doua notă abia dacă se mai uită pe lucrare şi are încredere totală în colegul său.

După ce ambele corecturi sunt realizate, se merge la inspector pentru predarea lucrărilor. Tot atunci are loc şi confruntarea. În cazul în care cei doi au corectat individual, fără să copieze borderouri, şi apar diferenţe mari, mai mari de un punct, inspectorul le cere să se hotărască, să decidă nota. Atunci, inspectorul se retrage cu privirea şi cei doi profesori modifică borderourile (scrise strategic în creion), astfel încât diferenţa de punctaj între cele două corecturi să fie acceptabilă. Fără să se mai uite pe lucrare, fără să discute aplicat, stabilirea notelor finale se face la masă cu inspectorul, în câteva secunde, cu radiera şi creionul, direct pe borderou.

Imaginaţi-vă: dacă prima mână a dat nota 6 pe o lucrare de 10 şi a doua mână nici nu s-a uitat pe lucrare, nota 6 devine nota finală. Deşi profesorii corectori semnează fiecare lucrare, ei nu poartă niciun fel de responsabilitate, în afară de aceea morală care poate trece în plan secund, când tot ce îţi doreşti e să scapi mai repede.
Corectarea se petrece într-o atmosferă extrem de agitată, oamenii stau de-a valma la cozi să primească lucrările, să facă schimb, să le predea. În această zi lungă de corectare, profesorii nu au voie să iasă din centru, nici nu primesc apă sau altceva. Totul se face pe repede-înainte.

Nu profesorii sunt de vină, ci întregul sistem de corectare. Trebuie să regândim tot procesul, să ne asigurăm că lucrările sunt evaluare corect şi că nu distrugem vieţi printr-o corectare de mântuială”, a scris profesoara de română pe Facebook.

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa [email protected]

https://stiri-zilnic.com/wp-content/uploads/2020/07/cristina-tunegaru.jpghttps://stiri-zilnic.com/wp-content/uploads/2020/07/cristina-tunegaru-300x300.jpgrootstireaUncategorised
Cristina Tunegaru, profesoara de română care se luptă cu metehnele din sistemul de învătământ românesc, a povestit cum se corectează lucrările astfel încât să apară diferenţe şi de 4 puncte între prima notare şi contestaţie. ...