În cele din urmă, Marea Britanie a renunţat la idea imunizării colective, dar Olanda şi Suedia continuă să creadă în asta. Este un pariu riscant pentru viitor şi pentru moralul oamenilor, se arată într-un material publicat de letemps.ch.

Ambianţă ciudata în Olanda unde un mic eveniment a trecut relativ neobservat la sfârşitul săptămânii trecute. Ministrul sănătăţii, Bruno Bruins, al cărui portofoliu include gestionarea pandemiei Covid-19 a lesinat scurt miercuri seara în timp ce vorbea in parlament. El şi-a dat demisia a doua zi după ce a explicat pe Twitter că a fost „epuizat” din cauza „săptămânilor intense”.

Tensiune? Doar tensiune? Sau îngrijorări mai profunde într-o ţară în care primul ministru, Mark Rutte, a decis să favorizeze dezvoltarea imunităţii colective excluzând izolarea totală a populaţiei? Guvernul său a ordonat totusi închiderea şcolilor, barurilor şi restaurantelor pentru a controla evoluţia coronavirusului. Şi seful guvernului ironizează situaţia, mergând la un supermarket din Haga pentru a verifica proviziile de hârtie igienică, pentru ca apoi sa concluzioneze, în faţa presei: „Avem destulă. Ne putem descurca timp de zece ani cu ceea ce avem”.

Dincolo de glumă, site-ul Touteleurope.eu îi aminteşte că în favoarea acestei strategii a unei ipotetice „imunităţi colective” „Regatul Unit a anunţat în sfârşit închiderea şcolilor sale începând cu 20 martie”. The Guardian a fost, în special, foarte critic cu politica de sănătate adoptată anterior. „Imaginează-ţi următoarea situaţie: casa ta este în flăcări, iar oamenii pe care i-ai angajat să se ocupe de casă nu încearcă să stingă focul”. Deşi a văzut totul venind şi a văzut ce se întâmplă cu vecinii, pusi brutal la pământ, guvernul britanic a făcut alegerea inexplicabilă de a aţâţa flăcările, bazându-se pe presupunerea greşită că va reuşi să controleze situaţia, într-un fel sau altul”, scria The Guardian.

Sub presiunea opiniei publice Londra a dat o nouă direcţie „într-un moment în care creste critica acestei politici de laissez-faire, încă apărată de Olanda şi Suedia”. Dar este greu să-ţi găseşti drumul în mijlocul celor „mii de nuanţe de gri ale izolarii europene”, titrează Le Monde. Cu toate acestea, pe măsură ce ţările adoptă strategiile de combatere a pandemiei Covid-19, două tendinţe ies în evidenţă: pe de o parte, „cele trei ţări cele mai afectate, Italia, Spania şi Franţa”, care au redus succesiv libertatea de mişcare a populaţiei ”; iar pe de altă parte, anumite state care au luat „măsuri mai puţin restrictive”. Şi astfel au stârnit polemici.

Strategia riscantă a Marii Britanii de combatere a coronavirusului

Potrivit consilierilor lui Boris Johnson ar fi nevoie ca aproximativ 60% din populaţia britanică să contracteze boala, astfel încât să dezvolte această imunitate colectivă, făcând posibilă evitarea viitoarelor contaminări…

Dar ce este exact această „imunitate colectivă”? “Un principiu prin care putem opri răspândirea unei boli contagioase la o populaţie imediat ce majoritatea acestei populaţii este imunizată”, explică Franceinfo. Prin urmare, nu se aplică bolilor pur infecţioase (cum ar fi tetanosul) şi necesită imunizarea indivizilor prin, de exemplu, vaccinare sau dezvoltarea anticorpilor în urma contaminării primare.

Astfel, chiar daca virusul continuă să circule, cu cat proportia persoanelor imunizate creşte cu atât scade riscul de întâlnire între un pacient şi o persoană care nu este imunizată. Pragul persoanelor imune necesare pentru a opri răspândirea virusului depinde de infecţiozitatea patologiilor. ” În detaliu, urmează să „lăsăm agentul infecţios să circule până când un anumit procent din populaţie se îmbolnăveşte şi apoi dezvoltă anticorpi”, precizează Alexandre Bleibtreu, medicul de boli infecţioase la serviciul bolilor infecţioase din Pitié Salpêtrière din Paris.

Suedia, divizată

Stockholm a făcut aceeaşi alegere strategică. „Suediei ii va veni timpul”, titrează Liberation. Dar ţara este divizata. „Totul la vremea sa”, acesta este răspunsul autorităţilor, care au interzis, într-adevăr, adunarea a peste 500 de persoane, universităţile şi liceele au fost închise şi au „încurajat munca la domiciliu”. Doar ca iată, „timpul nu a venit încă”. O politică orchestrată de Anders Tegnell, epidemiolog şef la Agenţia de Sănătate Publică Suedeză”.

Omniprezenţa acestui expert ale cărui recomandări sunt urmate de cu sfintenie de către guvern, simbolizează o specificitate a sistemului suedez: în mod tradiţional, „politicienii se bazează mai mult pe expertiza ştiinţifică decât pe o formă de retorică razboinica […] , în parte pentru că nu am avut un război în 200 de ani “, spune Johan von Schreeb, şeful Centrului pentru Cercetări în Sănătate din Institutul Karolinska. Este un pariu riscant. Dar pragmatic. Cei care îl fac explică că „nu este posibil să evităm ca toată lumea să ia virusul”.

În Olanda, potrivit lui Mark Rutte, „izolarea ar împiedica imunizarea şi ar favoriza revenirea virusului”, relatează Le Monde. „Imunizarea unei părţi a populaţiei ar permite grupului de persoane imune să formeze un scut pentru cei mai vulnerabili”, a spus Jaap van Dissel, directorul Institutului Naţional de Sănătate Publică olandez. “Un alt avantaj al acestei strategii: permite ţării să menţină activitatea economică”, spune Franceinfo.

Belgia, speriată

Dar este înfricoşător. France Inter aminteşte că Belgia, de exemplu, care a intrat în izolare miercuri, 18 martie, „nu vede cu ochi buni strategia vecinilor săi olandezi care pledează pentru imunitatea colectivă”. Experţii săi consideră că această abordare pune în pericol eforturile depuse în Uniunea Europeană în general. Imunitatea colectivă este complet inacceptabilă “, consideră Dr. Yves Coppieters, epidemiolog la Universitatea Liberă din Bruxellesbent hoie, intervievat de La Libre Belgique.

“Preocuparea este cu atât mai mare cu cât se observă o proporţie ridicată de contaminare în regiunile germane şi belgiene din apropierea graniţei cu Olanda.” Insa Ian Donald, profesor de sociologie la Universitatea din Liverpool, apreciază că această politică este „mult mai elaborată decât cea a altor ţări şi potenţial foarte eficientă”, deşi „mai riscantă şi bazată pe un anumit număr de ipoteze. “. Între cele doua optiuni există probabil pariul adeziunii populare susţinută de elvetieni pentru a justifica o izolare relativ „moale”.

Stockhom şi Haga, izolate

Deci ce? “Aruncam la coşul de gunoi imunitatea colectivă?” se întreabă LeMatin.ch. „Nu ştim suficient despre noul coronavirus ca să ştim ce face în termeni imunologici”, a spus un purtător de cuvânt al OMS la BBC, care a aflat despre inversarea strategiei lui Boris Johnson. „O schimbare care izolează în continuare Stockholm şi Haga”. În orice caz, “cifrele actuale privind numărul de contaminări şi decese” nu permit încă “să decidem în favoarea unei strategii sau a alteia”. Ce rezumă ministrul norvegian al sănătăţii, Bent Hoie: „Istoria ne va arăta dacă rezultatul este foarte diferit”.

Concluziile trase de ziarul El País sunt similare: „În nicio criză din istoria umană stiinta nu a jucat un rol atât de important. Şi totuşi, în loc de o reacţie de consens există o pluralitate fără precedent de strategii naţionale. ” […] Cetăţenii trebuie să realizeze că politicile noastre au greşit adesea şi vor continua să greşească, chiar dacă au cele mai bune intenţii din lume şi se bazează pe cele mai bune date ştiinţifice disponibile. . Cunoaşterea este astfel dezvoltată prin metoda încercare şi eroare. […] O asemenea mare diversitate […] ne va permite să tragem concluzii destul de rapid cu privire la eficacitatea măsurilor. Învăţăm din greşelile noastre. ”

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!


Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa [email protected]

 

https://stiri-zilnic.com/wp-content/uploads/2020/03/masti-medicinale-prf.jpghttps://stiri-zilnic.com/wp-content/uploads/2020/03/masti-medicinale-prf.jpgrootstireaUncategorised
În cele din urmă, Marea Britanie a renunţat la idea imunizării colective, dar Olanda şi Suedia continuă să creadă în asta. Este un pariu riscant pentru viitor şi pentru moralul oamenilor, se arată într-un material publicat de letemps.ch. Ambianţă ciudata...