Statele Unite au semnat miercuri un acord comercial parţial cu China, dar reducerea conflictului şi a incertitudinilor nu înseamnă că economia globală nu va mai avea de suferit în acest an.

Imaginea articolului Analiză: De ce acordul comercial SUA - China nu va opri războiul comercial mondial

Sursă foto: Profimedia

Tensiunile dintre cele două mari economii ale lumii sunt susceptibile să persiste în 2020, în condiţiile în care Beijingul şi Washingtonul vor intra într-o a doua rundă de discuţii comerciale, care vor fi mai dificile decât „faza 1” care a culminat cu semnarea de la Washington.

Uniunea Europeană este, de asemenea, blocată în propria dispută comercială cu Statele Unite, iar ruptura dintre Regatul Unit şi Europa aduce o serie de provocări, pe măsură ce ţara încearcă să creeze o nouă relaţie cu cea mai mare piaţă de export a sa.

Preşedintele Donald Trump a anunţat „faza unu” drept o realizare semnificativă. Oficialii americani au declarat că acordul va reduce o serie de tarife şi va permite Beijingului să evite taxe vamale suplimentare pentru mărfuri în valoare de aproape 160 de miliarde de dolari. Administraţia Trump a mai spus că partea chineză s-a angajat să cumpere mărfuri agricole în valoare de miliarde şi să limiteze furturile de proprietate intelectuală.

“Suntem într-un punct ideal? Nu”, a declarat reporterilor Robert Lighthizer, principalul negociator comercial al preşedintelu Trumpi, înaintea semnării. “Este un prim pas important? Da.”

Dar detaliile mai specifice despre textul acordului au fost evazive. Economişti, analişti de piaţă şi experţi comerciali rămân, de asemenea, precauţi în privinţa perspectivelor celor două ţări de a face progrese în probleme mai substanţiale, cum ar fi solicitarea Washingtonului de reducere a rolului guvernului chinez în economia ţării.

Cele două părţi menţin tarife vamale substanţiale în vigoare. Aproximativ două treimi din totalul importurilor americane din China – în valoare de aproximativ 370 miliarde de dolari – vor face în continuare obiectul tarifelor vamale majorate după semnarea acordului, potrivit unei analize din decembrie a Institutului Peterson pentru Economie Internaţională. Mai mult de jumătate din exporturile americane în China ar fi în continuare supuse represaliilor, a spus institutul.

„Tarifele mari sunt noul normal”, a scris Chad Brown, fost economist la Banca Mondială. Alţii au citat problemele „mai supărătoare” la orizont. Vorbind la un eveniment din Hong Kong săptămâna aceasta, fostul preşedinte al Rezervei Federale Janet Yellen a avertizat că dezvoltarea inteligenţei artificiale, a reţelelor mobile 5G şi a altor tehnologii legate de securitatea naţională ar putea fi încetinite de concurenţa dintre Statele Unite şi China.

Cele două state sunt deja blocate într-o luptă în privinţa companiei Huawei, furnizor mondial de echipamente de telecomunicaţii, folosit pentru construirea reţelelor 5G.

“Lumea se îndreaptă către sfere economice distincte, centrate pe SUA şi China”, a scris Mark Williams, economist principal la Capital Economics, în octombrie trecut. El a menţionat că rivalităţile geopolitice pot fi productive – gândiţi-vă la cursa spaţială dintre Statele Unite şi Uniunea Sovietică – dar a spus că este mai probabil ca acestea să limiteze fluxuri de oameni, tehnologie şi idei şi să împiedice productivitatea globală.

China nu este singura putere mondială care are o dispută comercială cu Statele Unite.

Administraţia Trump analizează posibilitatea impunerii de tarife vamale pentru bunuri din Franţa în valoare de 2,4 miliarde de dolari – inclusiv brânzeturi, genţi şi şampanie – ca răspuns la noua sa taxă pe servicii digitale.

Statele Unite au susţinut că impozitul adoptat de Franţa, care afectează marile firme de tehnologie americane, precum Facebook şi Google, reprezintă o barieră în calea comerţului. Uniunea Europeană, care gestionează politica comercială în numele statelor sale membre, a ameninţat să răspundă dacă este provocată.

Noile tarife ar duce la escaladarea relaţiilor deja tensionate dintre Washington şi Bruxelles. Administraţia Trump a impus în luna octombrie un tarif de 25% asupra majorităţii vinurilor europene, ca represalii pentru subvenţiile guvernamentale primite de Airbus. De atunci, Casa Albă a ameninţat cu majorarea taxei, din cauza lipsei de progrese în soluţionarea problemei.

Washingtonul a impus deja impozite pe oţelul şi aluminiul fabricate în Uniunea Europeană şi a ameninţat cu tarife mai mari pentru maşinile germane, în ciuda investiţiilor substanţiale făcute în Statele Unite de BMW, Volkswagen şi Daimler.

Comerţul dintre Statele Unite şi Uniunea Europeană valorează mai mult de 1.100 de miliarde de dolari pe an – cea mai mare relaţie bilaterală din lume.

Cu toate acestea, o înţelegere se poate dovedi evazivă, şi s-ar putea ca discuţiile nici măcar să nu înceapă, din cauza dezacordurilor privind agricultura – puternic subvenţionată şi protejată în Europa – care ar trebui sau nu inclusă în negocieri.

Chiar dacă încep discuţiile, analiştii spun că ar putea fi afectate de o serie de ameninţări, inclusiv tarife auto mai mari, care vor reapărea atunci când preşedintele american îşi va pierde răbdarea din cauza ritmului lent al discuţiilor.

Cu Brexit stabilit pentru 31 ianuarie, Regatul Unit caută să încheie, de asemenea, un acord comercial cu Uniunea Europeană.

Acesta trebuie finalizat înainte de sfârşitul anului, în caz contrar bariere comerciale urmând să apară între Marea Britanie şi cea mai mare piaţă de export a sa.

Cele mai multe oferte comerciale necesită ani întregi de negocieri, dar premierul Boris Johnson a insistat că nu va prelungi discuţiile după sfârşitul anului, lucru ar putea afecta şansele Regatului Unit de a încheia un acord cuprinzător. „Dacă guvernul va respecta calendarul cu orice preţ, atunci va fi posibil doar un acord foarte limitat”, au spus analiştii băncii franceze Société Générale. “Acest lucru va însemna sacrificarea posibilităţii unei înţelegeri bune pe altarul oportunităţii politice.”

Datele publicate luni au arătat o scădere accentuată a PIB-ului Marii Britanii în noiembrie, ceea ce sugerează că economia ţării a stagnat sau s-a contractat în trimestrul IV, iar Banca Angliei poate recurge la o reducere a ratei dobânzii pentru a susţine creşterea economică.

Incertitudinea cu privire la viitoarele relaţii comerciale ale Regatului Unit este de natură să restricţioneze creşterea PIB-ului şi puterea lirei din acest an, spune Paul Dales, economist şef la Capital Economics.

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!


Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa [email protected]



 

rootstireaUncategorised
Statele Unite au semnat miercuri un acord comercial parţial cu China, dar reducerea conflictului şi a incertitudinilor nu înseamnă că economia globală nu va mai avea de suferit în acest an. Sursă foto: Profimedia ...