Anunţul demisiei ministrului Energiei Anton Anton coincide cu perioada în care electricitatea se tranzacţionează pe piaţa spot cu unele dintre cele mai mari preţuri din Europa, de peste 100 de euro/MWh, un record pentru sezonul cald.


Imaginea articolului Anton Anton a demisionat în ziua în care electricitatea s-a tranzacţionat la preţuri record

Anton Anton a demisionat în ziua în care electricitatea s-a tranzacţionat la preţuri record

Pe piaţa spot electrictatea a atins 123,17 euro pentru intervalul orar 20 – 21 de miercuri. Şi preţurile pentru marţi au fost ridicate, de peste 117 euro/MWh pentru intervalul de vârf 20 – 21. În Europa de Vest preţurile s-au situat la cel mult 46 de euro, la jumătatea celor de pe Piaţa pentru Ziua Următoare din România.

Preţuri apropiate au mai fost în ianuarie 2019, o lună rece, cu consumuri ridicate. În ansamblul pieţei, Piaţa pentru Ziua Următoare (PZU) are o relevanţă scăzută, în condiţiile în care este destinată cumpărăturilor de energie de ultim moment, pentru a compensa eventualele avarii din sistem sau pentru furnizorii care nu au cumpărat din timp energie, în baza unor contracte ferme. În plus, ponderea energiei – ca produs – în totalul preţului final de pe facturi este de doar o treime, restul fiind reprezentat de TVA, taxe de cogenerare şi de transport.

Dar semnalul rămâne, iar mandatul lui Anton Anton rămâne marcat de preţurile energiei, precum şi de creşterile de importuri de electrictate şi gaze naturale, într-o ţară care aspiră la independenţă energetică, dar care a blocat investiţii importante, cu legea offshore şi vestitele OUG 114/2019 şi OUG 19/2019.

Asta în ciuda declaraţiilor făcute de ministrul demisionar, care aprecia, audiat în Parrlament fiind, că Energia este unul dintre domeniile ”cruciale” ale economiei, deoarece fără ea nu se aprinde becul şi nu funcţionează telefonul.

Tot acolo Anton Anton a precizat că nu îşi va schimba adresa de e-mail, deoarece el este ”profesorul de fluide”- [email protected]. ”Sunt profesor de fluide. O viaţă întreagă am fost profesor de fluide. Eu am făcut maşini hidraulice. Am predat maşini hidraulice, m-am ocupat de pompe, de tot felul de fluide. Eu sunt profesorul de fluide”, a spus Anton.

Ca mai toţi miniştrii din economie din ultimele trei decenii, Anton Anton a simţit nevoia elaborării unei strategii, care la jumătatea anului trecut a fost prezentată conducerii ALDE. Pusă în dezbatere publică în noiembrie anul trecut, strategia a fost criticată de asociaţiile din domeniu. RWEA – Asociaţia Română pentru Energie Eoliană aprecia că proeictul ignoră tendinţele tehnice, economice şi climatice actuale şi propune măsuri în contradicţie cu obiectivele declarate, în detrimentul consumatorilor. Strategia pare o colecţie a planurilor de dezvoltare depăşite moral ale firmelor cu capital de stat, planuri vechi cu potenţial de realizare discutabil.

În linie cu strategia, ministrul a fost un susţinător al cărbunelui, solicitând ca termocentralele pe cărbune să fie folosite măcar până în 2030, invocând securitatea energetică.

În privinţa rezervelor de gaze din Marea Neagră, ministrul a intrat într-un joc al probabilităţilor. La discuţiile din plenul Camerei Deputaţilor pe tema legii offshore, a apreciat că valorile vehiculate pentru rezervele de gaze din Marea Neagră, de 200 de miliarde de metri cubi, sunt o estimare „cu probabilitate 50%”. „Sigur că e foarte bine să îi spui ministrului Energiei: <Ocupă-te de industrie>. Nu e la ministrul Energie, deşi mi-ar fi plăcut. Câte gaze se vor extrage? Cred că întrebarea trebuie pusă ANRM, care e singurul care incearcă să estimeze. Vă spun ca inginer, vehiculăm tot felul de cifre, 200 de miliarde de metri cubi, da? Uităm să spunem că cifra este cu probabilitate de 50%. Hai sa ne uităm şi la cifre şi la probabilitate, toate sunt nişte estimări”, a declarat Anton Anton.

„Sunt două întrebari simple. Ce va face România cu resursele? Cu ce ne alegem noi ca naţie de la aceste resurse? Sunt voci care încearcă să inducă ideea că gazele din Marea Neagră vor ajunge în mică măsură la români. Îi contrazice politica economică simplă, se vinde pe piaţa cea mai apropiată pentru că acolo e profitul cel mai mare. Câte gaze poate consuma România? Azi, între 11 şi 12 miliarde metri cubi pe an, destul de puţin. Din ei 10,5 sunt asiguraţi de producţia internă, restul sunt gaze importate. De ce consumăm atât de puţin? Pentru că doar o treime din populaţie are acces la gaze naturale. Am depus efortul să creştem consumul de gaze în România, îndrăznesc să spun că am reuşit”, a afirmat ministrul Energiei.

Nu au lipsit promisiuni de relansare a petrochimiei.

Anton Anton mai consemnează o propunere interesantă: stocarea energiei electrice în gaze. „Exploatarea gazelor trebuie pregătită şi altfel şi suntem în discuţii pentru a introduce o inovatie, eu zis destul de rara in Europea, şi anume stocarea energiei electrice in gaze, si asta o sa o facem la Craiova, pentru că acolo este un depozit la Gherceşti, o centrală pe care putem converti pe gaze şi în combinaţia depozit şi centrală putem să introducem în depozit gaze atunci când avem energie multă şi nu avem cum să o folosim, adică produsă de eoliene sau de solar şi după aceea o putem scoate”.

Un alt record sunt cele şapte proceduri europene de infringement pentru România privind domeniul Energiei. “Avem şapte proceduri de infringement. Nu cred că mai are vreun minister atât de multe, dar am avut şi mai multe pe care le-am închis. Acum suntem pe cale să le închidem şi pe astea şapte, pentru că le-am luat punct cu punct şi le-am discutat cu comisarul pe Energie”.

Dar, dincolo de stocarea electricităţii în gaze sau relansarea petrochimiei, trebuie evidenţiată creşterea masivă a importurilor de energie electrică, atât în iarnă cât şi în sezonul cald, despre care ministrul demisionar a „insistat” că avantajează România. “Insistăm asupra faptului că importurile de gaze din această perioadă avantajează România, în condiţiile în care preţurile de import din această perioadă sunt cu mult mai scăzute decât în vârf de iarnă”, spuna recent ministerul.

În luna mai, conform ANRE, importurile de gaze au crescut de peste 350 de ori, la 1,185 milioane MWh, faţă de perioada similară a anului trecut. Importurile de gaze au crescut în iarna care a trecut cu 12% faţă de iarna precedentă.

Anton Anton şi-a depus demisia din funcţia de ministru al Energiei în urma retragerii ALDE din coaliţia de guvernare.

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa [email protected]

 

https://stiri-zilnic.com/wp-content/uploads/2019/08/2849510-publimedia-shutterstock-1.jpghttps://stiri-zilnic.com/wp-content/uploads/2019/08/2849510-publimedia-shutterstock-1-300x300.jpgrootstireaUncategorised
Anunţul demisiei ministrului Energiei Anton Anton coincide cu perioada în care electricitatea se tranzacţionează pe piaţa spot cu unele dintre cele mai mari preţuri din Europa, de peste 100 de euro/MWh, un record pentru sezonul cald. ...