Asociaţia Magistraţilor din România (AMR) şi Asociaţia Procurorilor din România (APR) transmit că dezaprobă încercările de manipulare a opiniei publice venite chiar din interiorul sistemului de justiţie în ceea ce priveşte propunerea Danei Gîrbovan la Ministerul Justiţiei.

“Este regretabil modul în care se aruncă cu noroi asupra activităţii UNJR şi AMR, pe baza unor susţineri neadevărate, expuse de magistraţi în comunicatul de presă al Forumului Judecătorilor din România şi Asociaţiei Iniţiativa pentru Justiţie, cu referire la „activitatea efervescentă” de sprijinire a unor „modificări nocive” aduse în ultimii trei ani Legilor Justiţiei, afirmându-se că nominalizarea doamnei Dana Gîrbovan poate fi privită de publicul larg drept primirea unei recompense pentru această activitate (…)

În demersul de reducere la zero a imaginii doamnei judecător Dana Gîrbovan, care ani la rând a fost preşedinta UNJR, se apasă pe pedala ieftină a „activităţii efervescente” pentru „modificări nocive” ale Legilor Justiţiei. Remarcăm, şi acum, cu aceeaşi stupoare, că se aruncă în spaţiul public termeni de maximă generalitate pentru a se susţine, aşa cum reiese din comunicatul celor două asociaţii ale magistraţilor, idei de genul cine nu e cu noi, e împotriva noastră, care nu fac decât să adâncească (deliberat???) prăpastia dintre noi, în detrimentul valorilor ce ar trebui să ne unească”, transmit Asociaţia Magistraţilor din România (AMR) şi Asociaţia Procurorilor din România (APR), într-un comunicat de presă remis MEDIAFAX.

AMR şi APR preczează că sunt cele mai vechi asociaţii profesionale din ţară.

“Noi putem, oricând, să enumerăm zeci de texte legale şi regulamentare ce poartă amprenta noastră şi a căror introducere în lege sau a căror modificare s-a bazat pe solicitări ale colegilor noştri, de-a lungul timpului, conturând sfera drepturilor pe care le avem şi care ne sunt necesare pentru a ne îndeplini atribuţiile. Pe aceste „modificări nocive” şi pe lupta noastră efectivă şi „efervescentă” s-au fundamentat reuşitele, iar, bunăoară, faptul că acum putem să ne susţinem neîngrădiţi punctul de vedere cu privire la orice aspect pe care îl considerăm important, şi chiar să-i spurcăm pe alţii, spunând lucruri ce sunt cel puţin o trunchiere a adevărului (care tot neadevăr este!), fără să ni se întâmple nimic, nu s-a obţinut excelând la opunere, cum au făcut alţii care acum ne arată cu degetul.
Arta constă nu numai în a vorbi, ci şi în a nu tăcea atunci când este necesar să vorbeşti, în numele principiilor pe care le tot fluturi”, potrivit sursei citate.

Asociaţia Magistraţilor din România şi Asociaţia Procurorilor din România critică lipsa de reacţie a Forumului Judecătorilor din România şi Asociaţiei Iniţiativa pentru Justiţie referitor la mai multe probleme din sistemul judiciar, inclusiv la cea a protocoalelor cu serviciile de informaţii.

“Au zis ceva aceste asociaţii atunci când, împreună cu UNJR, condusă de Dana Gîrbovan, am riscat, da, am riscat, şi doar cei de rea-credinţă îşi permit să spună altfel, începând disputa, continuată, apoi, în conflict, cu serviciile secrete de informaţii pentru a scăpa de plaga protocoalelor semnate la vârful parchetelor şi impuse, pe cale ierarhică, procurorilor? Au fost deranjate aceste asociaţii de faptul că SRI avea dreptul să „selecteze” probele şi să le trimită pe cele „relevante” la dosar, contrar Constituţiei, Codului penal, Codului de procedură peală, principiului independenţei justiţiei, etc., ori de faptul că mai marii parchetului au acceptat ca procurorii să „raporteze” de îndeplinirea sau neîndeplinirea atribuţiilor la serviciile sercrete sau au impus, prin semnarea acestor protocoale, să trăiască într-o dolce vita a echipelor mixte ilegale?

Au fost deranjate aceste asociaţii profesionale de faptul că i-au găsit doar calităţi fostului procuror general, pe care nu le-au atenuat, în niciun fel, când s-a dovedit că a semnat, în calitate de preşedinte al comisiei de liberare condiţionată, pentru rămânerea în penitenciarul comunist de exterminare de la Aiud, a unui luptător pentru libertatea noastră (asta pe care cu nonşalanţă o folosim în prezent!), ce ajunsese la 36 de kg (!!!), procurorul nesinchisindu-se nici măcar să-l vadă, încălcând chiar prevederile Codului penal şi Codului de procedură penală comuniste (întrebaţi procurorii cu experienţă, cu ştiinţă de carte şi cu bună-credinţă fiindcă sunt destui)?

Au fost deranjate aceste asociaţii profesionale de zgomotul asurzitor al cătuşelor practicat ani la rând de DNA la televizor, cu încălcarea prezumţiei de nevinovăţie, a dreptului la apărare şi a documentelor internaţionale pe care asociaţiile le citează în comunicate? Au fost deranjate de multele comunicatele de presă ale DNA, pentru cazuri din interiorul şi din afara sistemului de justiţie, în care, la începutul urmăririi penale, persoana vizată era prezentată ca vinovată până în pânzele albe, DNA făcând tocmai ceea ce CEDO a spus să nu facem, adică să nu creăm o astfel de imagine în opinia publică fiindcă, în caz de achitare, persoana urmărită penal este deja condamnată public? Au cerut aceste asociaţii modificarea textelor regulamentare în materie? Au fost deranjate aceste asociaţii profesionale de modul în care procurorii DNA erau prezentaţi ca staruri ale sistemului de justiţie, de parcă nu mai existau alţi procurori, de parcă ceilalţi procurori nu se confruntau cu cazuri extrem de complicate, făcându-şi treaba în linişte şi cu profesionalism? Au fost deranjate aceste asociaţii profesionale de rapoartele MCV care, ani la rând, referitor la lupta anticorupţie, despre judecători nici nu aminteau, de parcă procesul începea şi se termina cu DNA, nemaifiind nevoie de nimeni altcineva în peisajul procesual şi procedural?

Au fost deranjate aceste asociaţii profesionale de mărturiile colegilor judecători şi procurori, supuşi abuzurilor din partea unor procurori DNA sau de faptul că aceşti procurori îşi permiteau să analizeze, prin acte de urmărire penală, legalitatea hotărârilor pronunţate de judecători? Au fost deranjate de crearea, pe sub masă, că numai transparentă n-a fost, a unui serviciu specializat în combaterea corupţiei în justiţie, adică în rândul judecătorilor şi procurorilor?

Au fost deranjate aceste asociaţii profesionale de modul inadmisibil în care procurorii au lăsat orele să curgă în cazul Caracal, cerând judecătorului mandat de percheziţie numai după 11 ore de la înregistrarea dosarului şi începând percheziţia numai după 14 ore şi jumătate de la înregistrarea dosarului de lipsire ilegală de libertate, în condiţiile în care judecătorul a soluţionat cererea, s-a întocmit mandatul, s-a semnat şi predat, în doar 55 de minute? Au fost deranjate de modul în care, contrar dispoziţiilor legale, s-a pretins că nu existau mijloacele procedurale pentru evitarea acestei delăsări având ca miză viaţa unui copil?

Au fost deranjate aceste asociaţii profesionale de, elegant spus, erorile (de fapt, neadevărurile) cuprinse în rapoartele GRECO, ducând la concluzii pe măsură, şi au fost interesate, în numele principiilor cu care încearcă să ne dea peste nas, în corectarea acestora, aşa cum ar trebui să fie interesat orice magistrat, prin prezentarea unor argumente clare, concrete, uşor verificabile?
Noi am fost deranjaţi de toate aceste anomalii „nocive” ale sistemului şi oamenilor lui, iar faptul că Dana Gîrbovan a avut, în cele de mai sus, aceeaşi atitudine, de „activitate efervescentă”, nu face decât să o recomande pentru postul de ministru al Justiţiei. Că nu am reuşit în tot ceea ce ne-am propus ori că unele reuşite au fost doar parţiale nu atenuează argumentele noastre, în contextul în care insuccesele au fost cauzate de factori ce nu au ţinut de voinţa noastră. Important este, aşa cum scriam mai înainte, că, spre deosebire de alţii, am acceptat lupta directă, nu am fugit de ea, iar, în pofida insinuărilor unora, aceasta a adus şi aduce rezultate”, potrivit sursei citate.

Reprezentanţii asociaţiilor de magistraţi îi adresează, în final, o întrebare retorică preşedintelui Klaus Iohannis. “Singura întrebare care se pune, aşadar, Domnule Preşedinte al României, nu este dacă Dana Gîrbovan va vrea să facă ceva în interesul justiţiei, al judecătorilor şi procurorilor şi, în consecinţă, al cetăţenilor, ci dacă va putea, în mod real, să o facă şi dacă va fi lăsată efectiv să o facă”.

Reacţia Asociaţiei Magistraţilor din România (AMR) şi Asociaţiei Procurorilor din România vine după ce Asociaţia „Forumul Judecătorilor din România” şi Asociaţia Iniţiativa pentru Justiţie” i-au solicitat preşedintelui României să respecte independenţa justiţiei, precum şi separaţia puterilor în stat, şi să nu dea curs propunerii Guvernului României de a numi un judecător în funcţia de ministru al justiţiei, după ce Dana Gîrbovan a fost propunerea PSD pentru MJ.

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa [email protected]

 

https://stiri-zilnic.com/wp-content/uploads/2019/08/gabriel-mutu-octav-ganea.jpghttps://stiri-zilnic.com/wp-content/uploads/2019/08/gabriel-mutu-octav-ganea.jpgrootstireaUncategorised
Asociaţia Magistraţilor din România (AMR) şi Asociaţia Procurorilor din România (APR) transmit că dezaprobă încercările de manipulare a opiniei publice venite chiar din interiorul sistemului de justiţie în ceea ce priveşte propunerea Danei Gîrbovan la Ministerul Justiţiei. ...