<!–

–>

Interviu cu co-președintele Grupului Verzilor din Parlamentul European, Reinhard Bütikofer

EMBED VIDEO
LINK CU VIDEO

<!–

–>

Embed:

Link:

– D-le Bütikofer, vă mulţumesc pentru că ne acordaţi acest interviu şi o să intru  direct în subiect şi vreau să vă întreb cum a fost privit la Bruxelles  protestul de pe 10 august? A ridicat semne de întrebare, intervenţia  jandarmeriei a părut excesivă sau, dimpotrivă, justificată, care este optica  de la Bruxelles pentru că ştiu că de aceea sunteţi aici, sau este unul  dintre motivele vizitei dvs.

– Într-adevăr, evenimentele au avut un impact major şi eu cred că din trei  motive. În primul rând, sunt multe aspecte ale luptei noastre comune ca europeni pentru apărarea statului de drept, nu doar într-o ţară sau două.  Şi de câte ori vedem implicarea cetăţenilor, că aceştia se ridică şi cer să fie ascultaţi, suntem foarte fericiţi, pentru că acesta este rolul democraţiei, să permită oamenilor să-şi exprime aşteptările, dar şi  criticile. În al doilea rând, suntem foarte fericiţi că mulţi români au  fluturat steagul UE, pentru că pentru noi asta a fost expresie a încrederii  pe care o au în valorile noastre comune ca europeni şi în bazele  democraţiei, drepturilor civile şi umane, a statului de drept etc., iar  asta pentru noi este foarte încurajator. Şi în al treilea rând, am văzut ştiri şi fotografii despre brutalitatea poliţiei, ceea ce este îngrijorător şi ne preocupă în mod serios.

– Instituţiile europene vor mai avea întrebări, se discută sancţiuni, ar  trebui să existe o dezbatere despre această situaţie particulară?

Grupul din care fac parte pregăteşte o dezbatere, şi sperăm să convingem şi  alte grupuri să ni se alăture, programată în sesiune din octombrie a PE de la Strasbourg. Este unul dintre motivele pentru care am venit aici, ca să pregătesc acea propunere. Vrem să discutăm despre separarea puterilor şi statul de drept în România. Atunci va fi următoarea ocazie, după vacanţa parlamentară de vară, în care să putem discuta despre ce am văzut, despre ce a dus la acea situaţia respectivă şi consecinţele evenimentelor de atunci. Şi apoi, desigur, vor apărea întrebările despre posibili paşi următori. Dar nu vreau să mă pripesc acum, trebuie să luăm lucrurile pe rând, iar următorul este această dezbatere.

– Vreau să mai insist pe acest subiect şi vreau să vă întreb cum sunt protestele în alte ţări europene? Pentru că am  tot auzit că ce s-a întâmplat aici pe 10 august nu este diferit cu maniera în care sunt abordate protestele în alte state. Ştiu că şi în Germania acum sunt unele tensiuni sociale. Cum se comportă forţele de ordine din Germania, dar şi din alte ţări europene?

– Nimeni niciodată nu face totul corect. Şi, desigur, au existat abuzuri, sau intervenţii brutale ale poliţiei, dar în acelaşi timp sunt situaţii când mulţi cetăţeni au considerat că poliţia trebuia să fie mai eficientă. La o demonstraţie recentă dintr-un oraş german, manifestanţii de extrema dreaptă au provocat forţele de ordine, au încălcat legea, iar intervenţia poliţiei a fost prea reţinută. Deci există critici şi din acest punct de vedere, sunt eşecuri de toate părţile. Dar în mod clar, atunci când un număr mare de cetăţeni îşi exprimă convingerile democratice într-o manieră paşnică şi în faţa lor există o activitate intensă a poliţiei, care lasă loc unor lucruri care par brutale, cu siguranţă vor apărea şi critici. De exemplu, când autorităţile din Barcelona au intervenit în forţă împotriva unei demonstraţii în octombrie anul trecut, în contextul disputelor politice de acolo, au fost şi ei ţinta criticilor. Nimeni nu este mai presus de critici democratice şi mi se pare chiar puţin ridicol ca un guvern să spună că există acţiuni brutale ale poliţiei din alte ţări, aşa că nu e mare lucru, putem să ne vedem de treabă. Asta nu este o abordare serioasă.

– Revenind la dezbaterea pe care aţi menţionat-o, se va discuta despre reforma justiţiei în România şi a Codurilor Penal şi de Procedura Penală? Cum se văd la Bruxelles toate aceste modificări, pe care majoritatea parlamentară vrea să le aducă justiţiei şi care ar fi principalele preocupări ale instituţiilor europene cu privire la aceste schimbări?

– În primul rând, aş vrea ca toată lumea să înţeleagă de ce toate aceste lucruri sunt şi treaba noastră. Pentru că Parlamentul European este casa poporului, ceea ce înseamnă că noi îi reprezentăm pe toţi cetăţenii europeni.

Şi dacă există un pericol că drepturile cetăţenilor ar putea fi încălcate, este un semnal clar că PE trebuie să se implice. De asemenea, Comisia Europeană este mandatată prin tratele europene să vegheze la respectarea statului de drept, în acord cu tratatele şi legislaţia europeană, ceea ce îi conferă acelaşi tip de responsabilitate. Instituţiile europene nu pun la îndoială nevoie unei reforme a justiţiei din România, dimpotrivă, chiar instituţii europene au sfătuit mai multe guverne de la Bucureşti că reformele sunt binevenite.

Sunt doar două aspecte care ridică semne de întrebare, nu doar în instituţiile europene dar şi la Comisia independentă de la Veneţia. Un aspect este că unele elemente din aceste propuneri, aşa cum au fost prezentate, sunt evident croite să submineze independenţa justiţiei. Asta nu este o idee bună şi vine în contradicţie cu valorile europene. Iar a doua preocupare este că unele prevederi specifice din aşa-numitele propuneri de reformă sunt create de aşa manieră, încât să permită celor condamnaţi să fie eliberaţi sau, dacă dosarele sunt în desfăşurare, să fie anulate, iar cei care au încălcat legea să rămână nepedepsiţi. Asta ar însemna încurajarea corupţiei, ceea este un mare motiv de îngrijorare, pentru că nu există nimic mai mortal pentru o democraţie decât corupţia endemică. Putem să ne uităm la multe exemple şi de fiecare dată acolo unde corupţia este rampantă, încrederea oamenilor în democraţie scade vizibil. Când oamenii văd că activităţile de corupţie nu sunt pedepsite în acord cu legea, îşi pierd încrederea în democraţie. Nu vrem să vedem asta, nu vrem ca Europa să intre pe panta autoritarismului, şi de aceea vom discuta aceste lucruri şi ne aşteptăm la analize foarte clare din partea Comisiei de la Veneţia.

– Procesul de modificare al acestor reguli ar trebui stopat până la primirea unui raport complet din partea Comisiei de la Veneţia?

– Din informaţiile noastre, guvernul român a grăbit deja mai multe reforme şi au fost foarte “liberali” cu regulile de procedură. Când nu le-a plăcut o regulă, au schimbat-o peste noapte, ca să grăbească implementarea proiectului lor. Nu cred că este o practică bună. Poate ar ajuta ca membrii responsabili ai guvernului să reflecteze la ceea ce fac şi la implicaţiile periculoase pentru ţară, asta dacă își iau un timp de respiro şi chiar ascultă la voci din afară.

Articole pe aceeaşi temă

Violenţele de la mitingul din Piaţa Victoriei, de pe 10 august, devin subiect de dezbatere în Parlamentul European

Intervenție în forță în Piața Victoriei, la protestul diasporei. Peste 420 de persoane au avut nevoie de îngrijiri. O femeie jandarm a fost bătută. Două arme au fost furate

“Nu plecăm până nu plecaţi”. Zeci de mii de oameni s-au strâns sâmbătă seara, în a doua seară de proteste, în Piața Victoriei din Capitală

Ministrul de Interne, Carmen Dan: Intervenția în forță a fost justificată; nimeni nu poate acuza Jandarmeria că a aplicat legea. Instigărilor la violență din ultimele zile li se va răspunde pe măsură

Preşedintele Iohannis: Condamn ferm intervenţia brutală a Jandarmeriei. Ministrul de Interne trebuie să dea urgent explicaţii

<!–

 

–>

ŞTIRILE ZILEI

https://stiri-zilnic.com/wp-content/uploads/2018/09/capital_transparent-78.pnghttps://stiri-zilnic.com/wp-content/uploads/2018/09/capital_transparent-78-300x164.pngrootstireaActualitate/Esential
<!-- --> Interviu cu co-președintele Grupului Verzilor din Parlamentul European, Reinhard Bütikofer ...