Consumul populației va rămâne principalul factor al creșterii economiei în 2018 și 2019, deși ritmul acestuia se va reduce semnificativ în acest an, apreciază membrii Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României (BNR), conform minutei ședinței de politică monetară din data de 6 august.

Potrivit evaluării membrilor Consiliului, consumul gospodăriilor populației va rămâne probabil principalul determinant al creșterii economice în 2018 și 2019, dar și componenta a cărei dinamică va cunoaște cea mai semnificativă decelerare în anul current”, se subliniază în minuta ședinței de politică monetară din 6 august 2018.

În plus, membrii Consiliului de administrație al BNR s-au arătat preocupați de faptul că formarea brută de capital fix va avea și în 2018 o contribuție mai redusă la creșterea economică decât cea a consumului și în scădere amplă față de anul anterior, cu implicații asupra echilibrelor interne și externe ale economiei. „S-au făcut referiri la absorbția fondurilor europene, la structura cheltuielilor bugetare defavorabilă investițiilor publice și la perspectiva acesteia, inclusiv în contextul preconizatei rectificări bugetare, precum și la inițiativele legislative vizând sectorul bancar, cu potențial impact advers asupra creditării societăților nefinanciare. În același timp, a fost remarcată perspectiva semnificativ ameliorată a exportului net, în condițiile probabilei temperări mai pronunțate a dinamicii importurilor în raport cu cea a exporturilor, de natură să frâneze creșterea ponderii în PIB a deficitului de cont current”, se mai scrie în documentul menționat.

În acest context, membrii Consiliului au observat că noua prognoză pe termen mediu anticipează o creștere mai moderată a creșterii economice în anul 2018 decât cea previzionată anterior, urmată însă de o reaccelerare în 2019, „implicit de revenirea ritmului său anual în linie cu cel potential”. „S-a arătat că perspectiva presupune o atenuare sensibilă, inclusiv în raport cu prognoza precedentă, a caracterului expansionist al politicii fiscale în 2018 și imprimarea unei atitudini neutre acesteia în 2019, precum și decelerarea dinamicii venitului disponibil real al populației, dar mai moderată decât s-a anticipat anterior. Totodată, ea asumă o scădere ceva mai lentă a gradului de acomodare a condițiilor monetare pe orizontul prognozei și o relativă îmbunătățire a absorbției fondurilor europene, având ca ipoteză și o creștere economică mai solidă în zona euro/UE și pe plan global, în raport cu precedenta prognoză”, se detaliază în minuta citată.

În opinia unor membri ai Consiliului perspectiva economiei europene continuă să fie totuși marcată de incertitudini, date fiind riscurile induse, inclusiv pe calea afectării încrederii investitorilor, de politicile comerciale protecționiste, chiar dacă attenuate, cel puțin temporar, de rezultatele discuțiilor recente dintre reprezentanții Statelor Unite ale Americii și ai Uniunii Europene.

Membrii CA al BNR au apreciat că incertitudini și riscuri notabile privind economia României decurg și din negocierile și materializarea Brexit, precum și din oscilațiile volatilității pe piața financiară internațională. „Implicit s-a făcut referire la conduita politicilor monetare ale principalelor bănci centrale și la condițiile macroeconomice în care acestea operează, o relevanță în creștere fiind atribuită abordării BCE și celei a băncilor centrale din regiune. S-a notat în acest context relevanța diferențialelor ratelor dobânzilor de politică monetară pentru judecarea conduitei politicii monetare. A fost reiterată pledoaria pentru un mix echilibrat de politici macroeconomice, considerat a fi esențial inclusiv din perspectiva evitării unei supraîmpovărări a politicii monetare și a prevenirii unor efecte indezirabile în economie”, se notează în minuta citată.

De altfel, membrii Consiliului au remarcat că decelerarea expansiunii economice este așteptată să continue în trimestrele II și III, după creșterea de 4% din primul trimestru. Evoluția este provocată exclusiv pe fondul unor efecte de bază, în condițiile în care ritmul ei trimestrial este anticipat să se reintensifice față de primele trei luni ale anului. „S-a observat că evoluția face probabilă reînscrierea gap-ului pozitiv al PIB pe o tendință ușor crescătoare în trimestrul II, după declinul consemnat în intervalul anterior, în condițiile plasării lui la valori totuși inferioare celor din prognoza anterioară. S-a concluzionat că cele mai recente evoluții ale indicatorilor cu frecvență ridicată indică consumul privat drept motor al creșterii economice și în trimestrul II, dar și principalul determinant al încetinirii acesteia”, se menționează în minuta ședinței de politică monetară din 6 august.

În condordanță cu aprecierea generală, în următoarele luni, o scădere a aportului pozitiv este de așteptat din partea formării brute de capital fix. În schimb, contribuția exportului net ar putea redeveni pozitivă, în condițiile în care diferența dintre dinamica anuală a exporturilor de bunuri și cea a importurilor s-a redus aproape de zero în primele două luni ale trimestrului al doilea, determinând încetinirea creșterii soldului negativ al balanței comerciale și contribuind la cvasi-stoparea adâncirii deficitului de cont curent în raport cu aceeași perioadă a anului trecut.

În condițiile în care economia României se bazează pe consum, membrii CA al BNR au convenit că surse importante de incertitudini și riscuri la adresa actualei prognoze de inflație rămân sentimentul de încredere a consumatorilor și dinamica viitoare a veniturilor disponibile reale ale populației, inclusiv în contextul tensionării pieței muncii, al majorărilor recente ale unor venituri, și al menținerii la valori relativ ridicate, chiar dacă în scădere, a ratei anuale a inflației. „Au fost evocate, de asemenea, creșterile consemnate de fluxul creditelor pentru consum în perioada recentă și caracterul viguros al cererii pentru asemenea împrumuturi, corelate cu evoluția veniturile salariale, dar și incertitudinile asociate perspectivei acestora”, se preciează în minuta citată.

Prognoza de inflație a BNR pentru decembrie 2018 a fost scăzută de la 3,6% la 3,5%, în limita țintită de 2,5% +/-1%, iar pentru finele anului viitor la 2,7%. Estimarea se bazează pe recentele evoluții, rata anuală a inflației reducându-se la 4,6% în iulie față de iunie, când s-a menținut la 5,4%, același nivel precum în mai.

CA al BNR a decis în unanimitate, în ședința din 6 august, menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,5% pe an, a ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1,5% și a ratei dobânzii aferente facilității de creditare (Lombard) la 3,5%. De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis în unanimitate păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit, care este de 8%.

rootstireaActualitate/Esential
...

Preluat de la romania ntv