Povestea legii pentru reducerea risipei alimentare a început în 2014, când, pompieristic, autoritățile din Ministerul Agriculturii, îmboldite de presiunea Comisiei Europene, au început să lucreze la proiectul de lege. Au invitat zeci de reprezentanți ai societății civile, ai marilor și micilor retaileri.

Erau întruniri lunare la care, pe banii și timpul lor, cei prezenți pierdeau timpul să asculte discursuri fade ale unor secretari de stat. România a ratat „Anul reducerii risipei alimentare”.

Premieră: lege facultativă

După un an și jumătate, majoritatea au renunțat. Deputatul liberal Florin Alexe, din cine știe ce motive, a luat inițiativa și a făcut praf toată lupta omenirii împotriva risipei alimentare; a făcut un proiect de lege „pe genunchi” și a ieșit un dezastru, care nu are nici măcar caracter de lege din moment ce aplicarea ei este opțională. Președintele a promulgat-o abia joi, dar se va aplica din 2019.

De un an, mai exact din mai 2017, ar fi trebuit aplicată legea. Guvernul Tudose a suspendat-o, dar oricum nu avea norme de aplicare, deci era imposibil de pus în practică. Deoarece nu are nicio miză pentru ei, parlamentarii nu preferat să amendeze Ordonanța de Guvern care suspenda legea.

Varianta simplă a autorităților

„În cadrul reuniunilor, din 2014, de la Ministerul Agriculturii, reprezentanții asociațiilor și ai retailerilor au insistat pe faptul că proiectul de lege ar trebui să fie mult mai complex. În accepțiunea autorităților, totul era simplu: comercianții și producătorii care nu reușesc să vândă alimentele care mai au valabilitate de 3 zile, să le doneze asociațiilor umanitare sau primăriilor, pentru sprijinirea familiilor sărace, sau să le vândă întreprinderilor sociale la puțin peste 3% din prețul lor.

Schimbarea mentalității

În cele din urmă, s-a convenit că este necesar un protocol care să implice mai multe ministere și astfel efectele să fie de durată. Era vorba despre Agricultură, Mediu și Educație. „Este foarte util și urgent să fie implicat Ministerul Educației. Copiii sunt foarte receptivi și dacă învață la școală despre asta pot influența atitudinea părinților.

De asemenea, ar trebui făcută o reglementare în ceea ce privește mâncarea care rămâne la anumite evenimente și nu mă refer la resturi. Niciun proprietar de restaurant nu își asumă riscul să ducă mâncarea la un azil, cămin sau loc unde există nevoi de hrană deoarece formalitățile și analizele nu îi stimulează deloc să facă asta. Reducerea risipei alimentare ar trebui să fie un act de conștiință socială (și umană) și nicidecum una care aduce beneficii. De aceea, dacă tinerii și copiii vor fi educați în acest spirit, câștigul pe termen lung va fi mult mai mare. Trebuie inoculată ideea că a arunca mâncarea este o rușine, un semn de opulență care să fie taxat.

Așa cum în alte țări cei care nu colectează selectiv deșeurile sunt și amendați, dar și marginalizați de societate, așa ar trebui să procedăm și în această problemă, a reducerii risipei”, a fost propunerea unei asociații a retailerilor.


Tag-uri:
producatorii, romani, doneaza, mancare, doneaza mancare


https://stiri-zilnic.com/wp-content/uploads/2018/07/button-share-878.pnghttps://stiri-zilnic.com/wp-content/uploads/2018/07/button-share-878-300x37.pngrootstireaActualitate/EsentialSocial
Povestea legii pentru reducerea risipei alimentare a început în 2014, când, pompieristic, autoritățile din Ministerul Agriculturii, îmboldite de presiunea Comisiei Europene, au început să lucreze la proiectul de lege. Au invitat zeci de reprezentanți ai societății civile, ai marilor și micilor retaileri. Erau întruniri lunare la care, pe banii și...

Preluat de la EVZ