Tot ministrul Toader preciza un fapt care contura câte ceva din haosul existent la OECD: Kos nu este şeful structurii anticorupţie din OECD şi Kos nu vorbise în numele OECD. Dacă nu este haos, iar la OECD stânga nu știe ce vorbește în public dreapta, atunci ce putea fi?

Putea fi vorba, desigur, de un plan

… pe care declarațiile publice ale lui Kos îl împlineau și care împlineau, totodată, menirea de instrument de forță pe care o tainică alianță (GRECO-OECD-UNODC, trei organizații manevrate prin aceleași personaje, dar cu pălării diferite) și-au arogat-o în privința unor state “neascultătoare” din Uniunea Europeană. Altfel spus, Trilaterala nu era neapărat o adunare solemnă de științifici cât, în primul rând, un instrument de presiune politică: anterior, UNODC fusese moderator pentru discursul șefei DNA, Laura Kovesi la tribuna ONU, iar GRECO exprimase “îngrijorări” în privința Legilor Justiției și a revocării lui Kovesi. Sosise trenul OECD.

Cine este Kos

Drago Kos și-a început cariera ca polițist în Slovenia în anii ’80 și este absolvent de Drept la Ljubljana, în 1983- când țara sa natală era încă parte a Iugoslaviei comuniste, cu examen dat pentru Barou în 1991. După 1999, a părăsit Ministerul sloven de Interne și s-a înrolat ca să fie mai aproape de “societatea civilă”, avansând de la adjunct spre președinte în cadrul Grupului GRECO din 1999 până în 2011, când funcția i-a fost preluată de Marin Mrčela, cel despre care publicațiile cristoiublog.ro și “Evenimentul zilei” dezvăluiau că a conceput Anti-corupția globală ca “parteneriat” cu fundațiile Soros. Din 2014, soțul unei știriste care editează pentru Pop TV (corespondentul sloven al lui Pro TV) dar și fostul arbitru UEFA/FIFA Drago Kos, a ajuns să conducă un “fantomatic” Grup de lucru asupra Corupției în cadrul OECD și să ofere consiliere anti-corupție pentru Albania și Ucraina. Personajul a fost unul din subiecții scandalului bancar NLB din Slovenia (credite neperformante), în care au dispărut aproape 80 de dosare cu informații despre împrumuturile unor clienți la transferarea datelor în formate diferite. Presa a dezvăluit că pierderile băncii (recapitalizată cu 1,5 miliarde euro de contribuabilul sloven) au crescut prin sumele pe care le-a obținut Kos (reprezenând firma R.U.R) la “consultanța” totalizând aproape 1 milion de euro(!) și la investigarea documentației oferite băncii.

Acuzații pentru Kos: a plătit 2 angajați din fonduri publice

Potrivit presei slovene, liderul Comisiei anti-corupție slovene Kos a fost acuzat că, pe fondul încheierii unui contract cu firma sârbească Bambi Banat din Belgrad în 2010, semnătura sa ar fi prejudiciat bugetul de stat cu aproape 11000 euro. Potrivit auditului, era vorba de contravaloarea a cca 900 de oră de muncă pontate pentru doi angajați între Fev. și Octombrie 2010, sumă care în mod normal trebuia plătită de client, nu de Comisie. Nova 24 TV notează în Mai 2018 că a existat o sesizare a unui oficial al Ministerului de Finanțe de la Inspecția bugetară, Damijan R. V., care a făcut referiri la contractul cu firma privată din Serbia- cea care comandase structurii conduse de Kos întocmirea unui cod specific de integritate, dar și la “presiuni” extrem de mari exercitate pe acest caz. Sesizarea a ajuns la Ministerul de Interne, instituția de unde a plecat Kos pe drumul lui anti-corupție, dar există voci care susțin că afacerea a fost deja măturată sub preș prin apropiați ai lui Kos.

Un “atlet al anti-corupției”

Pe 1 iunie a.c., slovenul Drago Kos ataca public Curtea Constituțională a României, dar și pe Ministrul Justiției român, Toader, descriind în plus, DNA ca pe o “poveste de succes în lupta anticorupție”. Personajul Kos, prezentat ca “atlet al anti-corupției” și șef al unui Grup “specializat” din OECD, făcea referiri laudative la performanțele DNA din România în contextul în care, ani de zile, avusese întâlniri pe proiecte alături de procurorul DNA Anca Jurma, consilier al șefului DNA și șef la Serviciului Cooperare Internațională al DNA între 2002- 2017. Mai mult, ca parteneri într-un proiect finanțat de UE, cei doi sunt implicați și în activități cu tentă politică- spre exemplu, în septembrie 2017, Kos, Anca Jurma și alți membri ai International Anti-Corruption Advisory Board, se întâlneau cu Yulia Tymoshenko, lider al partidului ucrainean Batkivshchyna, prilej cu care aceasta denunța eșecuri politice în lupta anti-corupție din țara sa.

Procurorii DNA Morar și Jurma, la Academia Anti-corupție

Un alt punct comun al relației dintre Drago Kos și DNA se numește Academia Anti-corupție din Austria (IACA), având sediul în Laxenburg și fiind fondată prin OLAF (Oficiul European de Luptă Anti-Fraudă) și UNODC (o Agenție ONU despre care dezvăluiam că în 2015- prin directoarea Monica Beg, recomandase dezincriminarea posesiei și consumului de droguri în statele membre).Kos este furnizor de traininguri la IACA, o organizație în fondarea și funcționarea căreia au avut un rol important doi procurori români- Daniel Morar, premiatul Grupului de Dialog Social (Soros) în 2011 și fost șef DNA (2005-2012), în prezent Judecător al Curții Constituționale (CCR), care a fost 3 ani în boardul de conducere al IACA (2012-2015). Pe lângă Morar, Jurma a fost vice-președinte al unei Comisii Provizorii ce a pregătit Academia IACA.

“Mașina de țesut” OECD-GRECO-UNODC

De asemenea, IACA are statut de Observator la GRECO (Grupul Statelor Anti-Corupție al Consiliului Europei) și în Adunarea Generală a ONU. Nimic nu este întâmplător și toate aceste conexiuni oferă robustețe unei întregi rețele ce are rolul de a “reacționa” acolo unde se produc “defecțiuni”, precum insistența autorităților din România de a-și apăra Legile Justiției și decizia de revocare a șefei DNA, Laura Codruța Kovesi. Totul este, însă, pre-planificat. Una din marile aflări în treabă în domeniul anti-corupției se numește Rețeaua Anti-Corupție pentru Estul Europei și Asia Centrală (ACN) care, ca toate marile aflări în treabă ale Europei (de la GRECO până la EuroJust), a fost înființată în 1998, prin invocarea unui mesaj generos: ACN trebuia să “sprijine” lupta anti-corupție. Dacă, însă, un ministru de Justiție al României constată legal că șefa Direcției Naționale Anti-corupție nu este compatibilă cu postul pe care-l ocupă, din spatele lui ACN vor răsări prompt alte trei alte organizații-partener (GRECO, OECD și ONU- prin UNODC, reprezentate de aceleași personaje) care “vor sprijini” România lansând proteste viguroase (pe alocuri agresive) împotriva țării și împotriva revocării șefei DNA: totul, sub principiul “Noi știm ce-i bine pentru tine”.

Cine este GRECO

Opiniile exprimate de invitații EVZ aparțin autorilor și nu reprezintă punctul de vedere al publicației

Tag-uri:
kos, iohannis, ccr, toader


https://stiri-zilnic.com/wp-content/uploads/2018/06/button-share-1220.pnghttps://stiri-zilnic.com/wp-content/uploads/2018/06/button-share-1220-300x37.pngrootstireaActualitate/EsentialInvitaţii evz
Tot ministrul Toader preciza un fapt care contura câte ceva din haosul existent la OECD: Kos nu este şeful structurii anticorupţie din OECD şi Kos nu vorbise în numele OECD. Dacă nu este haos, iar la OECD stânga nu știe ce vorbește în public dreapta, atunci ce putea fi? Putea...

Preluat de la EVZ