Florin Ghiulbenghian face un scurt istoric al evoluțiilor pe piața internațională de software și aduce în prim-plan fenomenul pirateriei, care era în floaare în România între anii 1990-2000.


„În 1988 este înființat la Washington, SUA, un ONG numit Business Software Alliance – BSA. Fondatorii acestui ONG sunt principalii producători americani de software, în frunte cu Microsoft. Scopul declarat al BSA este de a proteja interesele comerciale ale producătorilor de sotware (peste 90% dintre ei americani) și de a diminua pirateria”, explică Florin Ghiulbenghian

Potrivit acestuia, începând cu 1996-1997 BSA apare și în România și se implică activ în adoptarea legislatiei de protecție a drepturilor intelectuale și in aplicarea de sancțiuni societăților românești care piratau softuri americane. 

„Studiile referitoare la piata romaneasca de soft din acea perioada aratau ca pirateria afecteaza peste 80% din softurile instalate, una dintre cele mai mari valori din lume (…). BSA, cu sprijinul Ambasadei SUA în Romania, a declanșat o operațiune de diminuare a pirateriei, executând un lobby extrem de agresiv asupra Guvernelor României și amenințând inclusiv cu sacțiuni comerciale guvernamentale”, scrie Ghiulbenghian. 


ACUM poți vota pentru TOPURILE EvZ. POLITICIENII și EVENIMENTELE anului 2017

În acest context, în 2001 Adrian Nastase decide înființarea Comisiei IT&C la Camera Deputaților și îl acceptă ca președinte al acesteia pe Varujan Pambuccian. 

„În cursul anului 2001 președintele BSA România are mai multe întâlniri cu Varujan Pambuccian (…) întâlniri în cadrul cărora se lansează ideea ca România să achite anumite despăgubiri firmelor americane păgubite de pirateria de pe piața romanească, în schimbul încetării presiunilor americane și îmbunătățirii relațiilor diplomatice cu SUA”, explică Florin Ghiulbenghian în postarea sa. 

El spune că în cursul anului 2002 se definitivează schema prin care firma Microsoft, principala pagubită de pirateria informatică românească, va fi beneficiara despagubirilor, și se decide ca „amenda”să fie achitată de Guvernul României. 

„Deoarece Guvernul României nu putea recunoaște în documente oficiale plata unei amenzi pentru pirateria informatică comisă de cetățenii săi și deoarece încă din perioada anilor 96-97 toate calculatorarele achiziționate de Guvern aveau și licențe pentru programele informatice, s-a decis să se încheie cu Microsoft un contract prin care se închiriau soft-urile pe care Guvernul le avea deja în proprietate”, susține Florin Ghiulbenghian.

La sfârșit, acesta conchide: „DNA-ul a refuzat constant să cerceteze aceste aspecte infraționale, precum și contributia Microsoft și a Ambasadei SUA la schema infracțională. Până când aceste aspecte nu vor fi lămurite și până când toți vinovații nu vor fi trași la răspundere, este perfect normal ca bănuielile de acoperire a scandalului să planeze în continuare asupra procurorilor care anchetează cazul”. 

rootstireaActualitate/EsentialJustiţie
Florin Ghiulbenghian face un scurt istoric al evoluțiilor pe piața internațională de software și aduce în prim-plan fenomenul pirateriei, care era în floaare în România între anii 1990-2000. „În 1988 este înființat la Washington, SUA, un ONG numit Business Software Alliance - BSA. Fondatorii acestui ONG sunt principalii producători americani...

Preluat de la EVZ