În vara acestui an, autoritățile județene din Suceava au anunțat că în 2018, cu ocazia Centenarului Marii Uniri, la Muzeul de Istorie din Suceava va avea loc o expoziție cu caracter itinerant ce va conține peste 250 de piese originale din timpul lui Stefan cel Ma­re. Această expoziție va ajunge și la Iași și București, urmând să se oprească la data de 1 Decembrie 1918 la Cetatea din Alba Iulia, informează colegii de la ziarul Obiectiv de Suceava. „Expoziția va cuprinde circa 250 de piese, din care 100 sunt de la Suceava.


Va fi un tun vechi ce va fi adus din Republica Moldova, de la Orhei, capturat de Stefan la lupta de la Codrii Cosminului, steagul liturgic al lui Stefan ce Mare, un fragment din racla inițială cu care s-au adus moaștele Sfântului Ioan cel Nou la Su­ceava, două tetraevangheliare vechi, bijuterii vechi, documente din epoca lui Stefan cel Mare, monede, alte obiecte din perioada respectivă. Va fi cea mai mare expoziție, după 1990, referitoare la Stefan cel Mare”, declara la vremea respectivă președintele Consiliului Județean Suceava, Gheorghe Flutur.


ACUM poți vota pentru TOPURILE EvZ. POLITICIENII și EVENIMENTELE anului 2017

Piesă rarisimă

Tunul de bronz capturat de Stefan cel Mare în bătălia de la Codrii Cosminului nu va mai ajunge însă la Suceava din cauza legislației din țara noas­tră. Concret, legislația spune că România nu poate importa armament din spațiul extracomunitar. Cum Republica Moldova face parte din spațiul extracomunitar, tunul de la Orhei nu va mai putea fi expus în țara noastră.  În cursul anului 1999, istoricul moldovean Gheorghe Postică, actualmente viceministru al Culturii în Republica Moldova, a descoperit în interiorul Cetății din Orhei două tunuri din bronz. Aceste tunuri au fost descoperite în partea centrală a cetății, la o adâncime de 1,80 de metri. Ele erau orientate cu gura spre est, în interiorul țevii unui tun fiind descoperită o ghiulea din piatră.

Tunul ce urma să fie adus în România era produs de polo­nezi, celălalt fiind o replică realizată de meșterii moldoveni. „Tunul reprezintă o piesă lucrată din bronz prin turnare. Teava tunului este prevăzută cu o singură gaură, în partea din față. Interiorul țevii reprezintă un canal în formă de prag, spre gură fiind mai larg, pentru punerea ghiulelei, iar spre fund mai îngust, pentru încărcarea prafului de pușcă. Încărcarea cu praf și cu ghiulele se făcea pe la gura tunului. Pe suprafața tunului, meș­terul a imitat corpul tunurilor confecționate din vergi de fier plate și prinse cu inele”, a explicat istoricul Gheorghe Postică.


rootstireaActualitate/EsentialEVZ Special
În vara acestui an, autoritățile județene din Suceava au anunțat că în 2018, cu ocazia Centenarului Marii Uniri, la Muzeul de Istorie din Suceava va avea loc o expoziție cu caracter itinerant ce va conține peste 250 de piese originale din timpul lui Stefan cel Ma­re. Această expoziție va...

Preluat de la EVZ