Aristocrata Alexandrina Cantacuzino (1878-1944), născută Pallady, crescută de la cinci ani de familia Ghica, cu care se înrudea pe linie maternă, pătrundea în elita societății prin căsătoria cu politicianul Grigore Gheorghe Cantacuzino. Personalitate complexă, implicată activ în lupta pentru emanciparea femeilor, recunoscută pentru ajutorul acordat ofițerilor și soldaților români prizonieri în Bucureștiul ocupat de nemți (1916-1918), membră a Crucii Roșii, regalistă, apoi simpatizantă a ideilor legionare, Alexandrina Cantacuzino a fost președinta Societății Naționale a Femeilor Ortodoxe Române (SNFOR), organizație care a sprijinit înființarea de școli, grădinițe, biblioteci, spitale etc. De altfel, Alexandrina Cantacuzino a lăsat prin testament acestei asociații atât imobile răspândite pe întreg teritoriul țării, cât și sume de bani destinate îngrijirii propriului mormânt.


Alexandrina Cantacuzino, asistentă medicală la Spitalul 113 în Primul Război Mondial FOTO: ARHIVA NAȚIONALĂ


ACUM poți vota pentru TOPURILE EvZ. POLITICIENII și EVENIMENTELE anului 2017

S-a sinucis de teama prigoanei comuniste?

Doar că, decedată în 1944, cu puțin timp înainte de instalarea la putere a comuniștilor (unii istorici susțin că s-ar fi sinucis pentru a evita persecuția noului regim), urma mormântului Alexandrinei se pierde (principesa a refuzat să fie înmormântată în cavoul impunător al familiei Cantacuzino, aflat la câțiva metri de al ei). De aici înainte, povestea e dusă mai departe de prof. Elena Cârlan- Ungureanu, actuala președintă a SNFOR: „Anul trecut, după îndelungi căutări, am reușit să găsim mormântul Alexandrinei Cantacuzino. L-am curățat, l-am îngrijit, iar anul acesta, cu prilejul apropierii sărbătoririi a o sută de ani de la Marea Unire, am împodobit crucea din fier cu un tricolor împletit, iar în jurul mormântului am așezat ghivece cu flori”.

Au fost furate plăcuța de identificare și ghivecele

Preț de câteva clipe, Elena Cârlan-Ungureanu tace, sub povara unui efort de aducere aminte. Apoi, revine hotărât: „De Sfântul Andrei, 30 noiembrie, am fost la cimitir. Am rămas uluită. Era umblat la mormânt, se săpase, pentru că piciorul se afunda bine în pământ. Clar, mormântul era lăsat. Ce-or fi vrut, să-l jefuiască? S-or fi gândit că defuncta a fost îngropată cu bijuterii scumpe? Nu știu… Poate i-a atras plăcuța cu numele ei, pe care era trecut și titlul de principesă. Oricum, plăcuța a dispărut, crucea a fost răsturnată într-o parte, nici urmă de ghivece cu flori. S-a întâmplat, probabil, cu câteva zile înainte de Sfântul Andrei”.

https://stiri-zilnic.com/wp-content/uploads/2017/12/alexandrina-cantacuzino.jpghttps://stiri-zilnic.com/wp-content/uploads/2017/12/alexandrina-cantacuzino-300x300.jpgrootstireaActualitate/EsentialEVZ Special
Aristocrata Alexandrina Cantacuzino (1878-1944), născută Pallady, crescută de la cinci ani de familia Ghica, cu care se înrudea pe linie maternă, pătrundea în elita societății prin căsătoria cu politicianul Grigore Gheorghe Cantacuzino. Personalitate complexă, implicată activ în lupta pentru emanciparea femeilor, recunoscută pentru ajutorul acordat ofițerilor și soldaților români...

Preluat de la EVZ