Premierul Mihai Tudose a explicat, ieri, că blocarea angajărilor în administrație, cu excepția posturilor din sănătate și educație, a fost provocată de faptul că aparatul de stat se umflă în fiecare zi cu „sute şi sute de oameni, mii de oameni, purtători de ştampilă, de semnătură, de program pe uşă”.

Deși Guvernul a asigurat că nu va concedia acum pe nimeni, a înființat un comitet pentru „eficientizare”, care va analiza „raportul dintre competențele instituțiilor și autorităților publice și necesarul de resurse umane”. La finalul analizei, comitetul va înainta Guvernului un set de recomandări pentru o mai bună organizare în administrația publică.

În realitate, ceea ce va face Guvernul este să numere posturile din administrație și să vadă unde se poate realiza o economie prin desființarea acestora. Analiza guvernamentală pregătește, astfel, posibile concedieri în sectorul de stat începând cu 1 ianuarie 2018.

A scăpat porumbelul

Ministrul Finanțelor, Ionuț Mișa, a declarat la audierea sa în Parlament, înainte de învestire, că nu va ezita să propună concedieri în sectorul public dacă România riscă să depășească deficitul bugetar de 3% din PIB, asumat de țara noastră în Tratatul de la Maastricht, în timp ce premierul Tudose își declara recent nemulțumirea că „au crescut structuri și structulețe” în aparatul de stat.

Programul de guvernare al PSD-ALDE a fost elaborat pe un deficit bugetar de 2,9% din PIB, la limita pragului maxim de 3%, însă agențiile economice internaționale estimează că România va rata această țintă și se îndreaptă către un deficit de 3,7% din PIB. „Repet, nu dăm pe nimeni afară, dar va fi un inventar foarte clar al celor care funcţionează, lucrează astăzi la stat, ar trebui să lucreze şi la stat şi pentru stat şi pentru cetăţeni şi vom eficientiza actul lor administrativ şi practic eficienţa structurilor pe care le reprezintă”, a spus Tudose în ședința de Guvern de ieri.

Cum s-a ajuns aici?

PSD și ALDE au venit la guvernare cu un program electoral generos și încă din primele zile de activitate au mărit pensii și salarii și au scăzut și chiar eliminat mai multe taxe și impozite. „Gaura” provocată bugetului de stat ar fi trebuit acoperită de ANAF, prin scoaterea la lumină a economiei gri, concomitent cu o creștere economică de peste 5%. Însă Fiscul nu și-a făcut treaba, încasările la buget fiind mai mici decât anul trecut.

În fața acestei situații, ca să găsească bani pentru funcționarea statului, coaliția de guvernare a dorit să introducă un impozit pe cifra de afaceri și o taxă de solidaritate. Ambele idei au picat, prima fiind respinsă de europeni, a doua riscând să provoace un conflict politic uriaș între PSD și ALDE. În lipsă de idei și de bani, premierul Mihai Tudose l-a demis din funcție pe șeful ANAF, un gest care tră- dează situația complicată în care se află finanțele țării. Șeful Fiscului era un apropiat al președintelui PSD, Liviu Dragnea, iar decapitarea acestuia nu putea să vină decât în urma unei situații extraordinare.

rootstireaActualitate/EsentialPolitica
Premierul Mihai Tudose a explicat, ieri, că blocarea angajărilor în administrație, cu excepția posturilor din sănătate și educație, a fost provocată de faptul că aparatul de stat se umflă în fiecare zi cu „sute şi sute de oameni, mii de oameni, purtători de ştampilă, de semnătură, de program pe...

Preluat de la EVZ