Autor:
Florian Bichir
|
marţi, 24 ianuarie 2017 | 3 Comentarii
| 293 Vizualizari

<!–

–>

Florian Bichir

Alexandru Ioan Cuza a domnit dictatorial și nu s-a ferit să joace rolul unui prinț cu maniere de vizir otoman. S-a înconjurat de sfetnici lacomi și corupți, precum belgianul Cezar Librecht, care din afaceri necurate a devenit putred de bogat și și-a construit un palat-actuală Casă a Universitarilor de pe stradă Dionisie Lupu.

 Chefurile și legătură să cu Maria Obrenovici, care i-a dăruit doi copii și l-a urmat până la sfârșitul vieții, i-au distrus imaginea publică, iar lovitură de stat și modul autoritar prin care a condus țara l-au făcut nepopular. Nepopular în clasă politică, dar idolatrizat că un justițiar de popor, de țăranii împroprietăriți. Rareori în istoria noastră s-a vorbit despre unanimitate, iar la 24 ianuarie 1859, aceasta s-a realizat cu ajutorul măcelarilor! Datorită lor s-a împlinit Unirea Principatelor! E bine să cunoaştem istoria reală, nu doar cea vopsită în culori roz, după modelul comunist.

Povestea „Unirii Mici”, cum mai este ea cunoscută, e însă plină de întâmplări mai puțin știute. După alegerea lui Cuza la Iași, la București lucrurile nu stăteau prea roz. Merită să amintim modul în care Alexandru Ioan Cuza a fost desemnat candidat din partea partidei naționale, lucru menționat lăturalnic în istoriografia noastră, făcut doar de A.D. Xenopol și Pamfil Șeicaru.

„Deputatii s-au adunat în seară de 3 ianuarie în casă lui Constantin Rolla. Discuțiile au fost furtunoase. Nici partizanii țăranilor și nici ai proprietarilor nu cedau. Mihail Kogălniceanu a încercat să obțină o soluție tranzacționala (…), sforțările sale au fost zadarnice. Furios, Kogălniceanu a părăsit reuniunea, care a determinat și pe alții să plece. În acel moment s-a produs un gest patetic: deputatul Nicolae Pisoski s-a așezat în față ușii, a scos un pistol și-a declarat cu o hotărâre în glas, care nu îngăduia nici o îndoială, că se va sinucide dacă deputații unioniști pleacă fără să fi desemnat candidatul pentru tron. Cel care rostea această amenințare, mărturisirea unei fanatice credințe în necesitatea imperioasă a Unirii, era un om de 47 de ani. A urmat un moment de intensă emoție, determinată de o unanimă reculegere, fiecare dându-și seamă că vrajbă dintre ei zădărnicea Unirea. Pisoski se așezase pe un jilț în față sobei; pe față lui era zugrăvita o nesfârșită tristețe; privea flăcările jucăușe care mistuiau lemnele din soba, în mână dreaptă ținea pistolul, părând că așteaptă sentință. În salon domnea o tăcere grea. Nimeni nu avea curajul să rupă tăcerea. Deodată, Pisoski rosti numele lui Alexandru Ioan Cuza”.

După Iași, urma Bucureștiul. Adunarea din Muntenia avea o majoritate favorabilă alegerii că domnitor a lui Gheorghe Bibescu. Pentru a obține alegerea lui Cuza, Partidă Națională a recurs la ajutorul mulțimii.

În dimineață de 24 ianuarie, pe Dealul Mitropoliei s-au adunat peste 30.000 de oameni, strânși de liberalii radicali, care erau gata să intervină prin forță, la nevoie, pentru a impune alegerea lui Cuza pe tronul Țării Românești. Erau prezenți tăbăcări, măcelari, meseriași, negustori, țărani din satele județelor Ilfov și Dâmbovița, elevi ai claselor superioare.

Mulțimea manifestă vehement împotrivă partidei reacționare, care susținea alegerea lui Bibescu. Guvernul a înconjurat palatul cu un cordon militar, soldații având ordin să tragă dacă mulțimea va încerca să pătrundă în sală Adunării. „Șefii Partidei Naționale se înțeleseseră cu comandantul acestui cordon militar, colonelul Vladoianu, că ordinul să nu fie executat. Și în sală Adunării a pătruns un număr mare de cetățeni, printre care și mulți măcelari, careși ascuțeau cuțitele în mod semnificativ. Deputații înspăimântați-e vorba despre adversarii Partidei Naționale-nu au îndrăznit să-i înfrunte pe măcelari și au votat tot pe Cuza”, scrie NS Govora în „Relațiile româno-ruse”.

Cert este că, impresionați de pumnalele și cuțitele macelarilor și tăbăcarilor, propunerea lui Vasile Boerescu, că Alexandru Ioan Cuza domn al Moldovei să fie ales și domn al Țării Românești, a fost votată în unanimitate. Rareori în istoria nostră s-a vorbit despre unanimitate, iar la 24 ianuarie 1859 această s-a realizat cu ajutorul măcelarilor! Datorită lor s-a împlinit Unirea Principatelor! Istoria bate filmul!

Tag-uri:
cuza, alexandru ioan cuza, Maria Obrenovici, Mihail Kogălniceanu, Constantin Rolla

În lipsa unui acord scris din partea Evenimentul Zilei, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Unirea Mică. Cuțitul ține loc de interesul național!.

https://stiri-zilnic.com/wp-content/uploads/2017/01/04-bighir-rzv-19-bichir-mihaiu-465x390-3.jpghttps://stiri-zilnic.com/wp-content/uploads/2017/01/04-bighir-rzv-19-bichir-mihaiu-465x390-3-300x300.jpgrootstireaActualitate/EsentialOpinii EVZ
Autor: Florian Bichir | marţi, 24 ianuarie 2017 | 3 Comentarii | 293 Vizualizari <!-- --> Florian Bichir Alexandru Ioan Cuza a domnit...

Preluat de la EVZ