Autor:
Carmen Vintilă
|
sâmbătă, 31 decembrie 2016 | 0 Comentarii
| 59 Vizualizari

<!–

–>

Ca în fiecare an, politicienii s-au întrecut în discursuri și ironii. Nu au lipsit scandalurile. De departe cel mai mare scandal poate fi considerat desemnarea premierului după alegerile din 11 decembrie. Președintele Klaus Iohannis și liderul PSD Liviu Dragnea au ținut în tensiune întreaga scenă politică.

Primăvara a început cu o excludere. Parlamentar cu ştate vechi, Valeriu Zgonea s-a dovedit (cu vârf şi îndesat!) cel mai controversat preşedinte al Camerei Deputaţilor. A renunțat la „colegul” său Mihai Viteazul pentru un ursuleţ pufos de pluş cu care nu s-a sfiit să se fotografieze în biroul său de parlamentar.  În primăvară, Zgonea a fost exclus din PSD. Preşedintele Camerei Deputaţilor a comparat situaţia din partid cu un documentar despre antilopele gnu pe care l-a vizionat şi în care toate sar după masculul alfa fără să gândească, într-un râu plin de crocodili.

“Mă uitam aseară la un documentar despre antilopele gnu şi în procesul lor de a căuta să ajungă acolo unde vor trec peste un râu şi masculul alfa sare în râu şi fără să gândească, fără să simtă ceea ce se poate întâmpla cu ele, toate sar după masculul alfa. Singura problemă este că acel râu este renumit ca fiind plin cu crocodili. Aici se află şi PSD astăzi, scapă cine poate. Eu am atras atenţia că este o mare eroare dacă liderul nu-şi asumă responsabilitatea funcţiei pe care o are fiind principalul partid din România”, a spus Valeriu Zgonea. 

Întrebat ce părere are despre declaraţia lui Valeriu Zgonea, liderul PSD Liviu Dragnea a răspuns: “Înţeleg că astăzi antilopele l-au mâncat pe crocodile”.

Dragnea, condamnat în dosarul Referendumului

Tot în luna aprilie, Liviu Dragnea a fost condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare în dosarul Referendumului, decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie fiind una definitivă. Dragnea a fost acuzat, în dosarul Referendumului, de folosirea influenţei sau a autorităţii de către o persoană care deţine o funcţie de conducere într-un partid, în scopul obţinerii pentru sine sau altul de foloase necuvenite. El a rămas președinte PSD. “Am vrut să aflu de la colegi ce ar însemna o retragere a mea, acum, pentru zeci de mii de candidați care se pregătesc. O reacție unanimă a fost că retragerea mea ar putea destabiliza campania și PSD nu ar putea ajunge la scorul dorit. Am văzut părerea lui Victor Ponta și îi mulțumesc pentru ea”, a explicat Dragnea. 

“Ca să răspund tuturor celor care ma întreabă: cred că Liviu Dragnea NU trebuie să îşi dea demisia din funcţia de Preşedinte al PSD! Trebuie să ţină Partidul unit, să câştige alegerile locale şi parlamentare şi să ferească PSD de toţi “ofiţerii” acoperiţi sau descoperiţi care vor să îl preia! Clar?”, a scris fostul președinte PSD Victor Ponta, pe Facebook.

Declarația lui Ponta a produs haos în PSD. După ce a reuşit să-l enerveze pe Valeriu Zgonea, fostul prim-ministru a revenit cu o serie de clarificări: atunci când vorbea despre ofiţeri „acoperiţi sau descoperiţi” nu făcea referire la Valeriu Zgonea, ci „la un vicepreşedinte PSD, fost ministru în Guvern”. A ramas un mister cine a fost Acela. 

Războiul DNA-SIE. Kovesi a acuzat că „spionii externi” nu o informează

Președintele Klaus Iohannis a mediat în aprilie confl ictul dintre DNA și SIE, apărut după ce Codruța Kovesi s-a plâns că serviciul nu colaborează cu procurorii.

În primăvara acestui an, mai exact pe 26 aprilie, procurorul şef al DNA, Codruţa Kovesi dădea un breaking news: de când se află la conducerea DNA „nu a primit nicio sesizare de la Serviciul de Informaţii Externe”. Kovesi spunea „că este ilegal să deţii informaţii referitoare la posibile infracţiuni şi să nu sesizezi Direcţia Naţională Anticorupţie.”

Era imediat după izbucnirea scandalului Black Cube, când presa spunea că operațiunea fusese finanțată de doi moguli de presă, printre „suspecți” fiind patronul României libere, Dan Adamescu, Sebastian Ghiță, Sorin Ovidiu Vîntu și Dan Voiculescu.

Afacerile din străinătate

„În 2013, 2014 şi 2015, de fapt, de când am început mandatul la DNA, nu am primit nicio informare de la SIE. Cu toate acestea, vedem că tot mai mulţi inculpaţi îşi deschid afaceri în străinătate. Se iscă întrebarea de ce niciodată nu am primit astfel de informări despre aceste activităţi. Nu am primit sesizări nici despre conturile din străinătate, nici despre vilele de lux, nici despre iahturile de lux”, declara Codruţa Kovesi. Totodată, șefa DNA spunea că uneori a aflat informaţii din investigaţii jurnalistice.

În replică, SIE i-a transmis că nu monitorizează românii aflați în străinătate. „Această practică fiind una specifică fostei Securități, așa cum nu monitorizează conturile și transferurile bancare, achizițiile imobiliare sau de altă natură efectuate de cetățenii români în străinătate”, se arata în comunicatul SIE. Serviciul mai preciza că orice acțiune pe spațiile aliate se desfășoară doar în parteneriat cu structurile de informații locale și strict în limita competențelor serviciilor de informații, așa cum sunt acestea prevăzute în Comunitatea Informativă Nord-Atlantică/UE.

„Informațiile SIE nu se pot constitui în probe în instanță, întrucât sunt obținute prin surse umane cetățeni străini, cu mijloace și metode specifice, care ”nu pot fi dezvăluite nimănui și în nicio împrejurare”, mai explica SIE.

Chemați la Cotroceni

Războiul dintre SIE și DNA a ajuns să fie stins la Cotroceni. După două zile de la declarațiile Codruței Kovesi și replica lui MRU, președintele Klaus Iohannis anunța că i-a chemat pe cei doi la Cotroceni și că lucrurile s-au calmat.

„S-au lămurit lucrurile şi urmează ca ei împreună să găsească soluţiile la problemele care ar putea să apară, să lămurească neînţelegerile între cele două instituţii. Consider că problema s-a rezolvat”, concluziona şeful statului.

„Nici un conflict”

Administraţia Prezidenţială infirma, pe 23 iunie 2016, informaţiile publicate de Evenimentul zilei, potrivit cărora între preşedintele Klaus Iohannis şi directorul SIE, Mihai Răzvan Ungureanu, ar exista un conflict care a culminat cu un presupus refuz al şefului statului de a semna un „ordin executiv” prin care SIE ar fi putut să-l elibereze pe românul răpit în Burkina Fasso.

„Preşedintele României nu se implica în niciun mod în activitatea curentă a Serviciului de Informaţii Externe, întrucât nu are nicio atribuţie constituţională în acest sens. Activitatea SIE se desfăşoară în conformitate cu prevederile legale în vigoare, care oferă cadrul de funcţionare a serviciului în coordonarea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării”, transmitea Președinția.

La rândul său, SIE preciza că „nu există niciun fel de sincopă sau de deficienţă în relaţia dintre Serviciu şi Preşedinte”.

Iohannis i-a cerut lui MRU demisia prin SMS

Relațiile dintre președinte și directorul SIE sunt tensionate la maxim, era știrea care făcea turul televiziunilor la mijlocul lunii iunie. Tensiunile dintre președintele Klaus Iohannis și directorul SIE, Mihai Răzvan Ungureanu, sunt la cote extrem de ridicate. Potrivit unor surse citate de România TV, șeful statului este atât de supărat pe MRU încât i-a cerut demisia din fruntea SIE prin intermediul unui…sms. Directorul serviciului secret a refuzat însă să-și pună mandatul la dispoziție. Relațiile dintre cei doi s-ar fi răcit brusc după ce, potrivit relatărilor presei, MRU s-ar fi lăudat, într-un mediu informal, că, în 2019, va deveni președintele României. Suspiciunile lui Iohannis că este „săpat” de fostul său consilier s-au înmulțit în momentul în care trustul de presă, patronat de omul de afaceri Cristian Burci, apropiat de SIE, a lansat o serie de atacuri la adresa Președinției.

Cel mai notoriu dintre ele este fotografia cu Dan Mihalache, fostul șef al Cancelariei Prezidențiale, moțăind în timpul unei reuniuni oficiale în Serbia. Nici Iohannis și nici MRU nu au infirmat sau confirmat informația referitoare la demisie. Singurul care a vorbit despre acest subiect în spațiul public a fost președintele Comisiei parlamentare de control asupra SIE, Mihăiță Calimente (PNL). „Am discutat cu MRU. Sunt povești că l-am sunat, că n-a răspuns. Fiecare informație care apare pe surse nu poate fi confirmată sau infirmată. Dacă președintele i-ar fi cerut demisia, și ar fi putut să o facă prin intermediul CSAT, MRU era obligat să plece”, declara Calimente pentru EVZ.

PNL și cei patru candidați la Primăria Capitalei  

Cătălin Predoiu  a pierdut bătălia pentru Primăria Capitalei. Gabriela Firea a devenit prima femeie primar general și PSD a câștigat în Capitală tot. Predoiu  a devenit candidatul PNL la Primăria Capitalei cu numărul 4 după retragerea cu scandal a  lui Marian Munteanu, acuzat că a colaborat cu fosta Securitate. Cristian Buşoi a fost primul candidat desemnat de PNL, dar acesta a renunțat  spune că renunţă la candidatură în favoarea lui Ludovic Orban. Liberalii au justificat această decizie invocând faptul că în urma acestei rocade, şansele de învingere a PSD sunt mai mari cu Ludovic Orban candidat. A fost sos din joc pe 11 aprilie.  „Am calitatea de inculpat, adică s-a pus în mișcare acțiunea penală. De asemenea, s-a dispus măsura controlului judiciar. Îmi retrag candidatura din funcția de primar general din partea PNL”, a anunțat Ludovic Orban la ieșirea de la DNA. 

MRU, primul şef de serviciu secret românesc care a demisionat prin curier 

Directorul Serviciului de Informaţii Externe (SIE), Mihai Răzvan Ungureanu, a demisionat din funcţe pe 26 septembrie invocând motive „medicale”. Spionajul extern  este condus interimar de ofiţerul de contraspionaj Silviu Predoiu. Președintele Klaus Iohannis a anunțat că va desemna un alt șef la SIE după alegeri, deci la începutul anului 2017. 

Preşedintele a primit într-o zi, la prânz, demisia lui Mihai Răzvanu Ungureanu  şi a acceptat-o „imediat” fără ca între cei doi să aibă loc o întâlnire faţă în faţă. “Înţeleg că are o situaţie medicală care nu i-a permis să vină personal la Cotroceni”, a declarat Iohannis.

„Am lucrat foarte bine”

Klaus Iohannis a negat informaţiile pe surse privind un conflict între acesta şi MRU, informaţii care circulzau din vară în spaţiul public. EVZ a relatat că Iohannis i-a cerut demisia lui MRU prin SMS, după o discuţie aprinsă. „Această zonă a spionilor întotdeauna este foarte interesantă şi este tărâmul unor poveşti interminabile. Nu, am lucrat foarte bine cu domnul Ungureanu. Vă amintiţi că eu l-am propus la conducerea SIE (…) nu au fost astfel de situaţii care au dus la această situaţie”, a spus şeful statului.

Cine alege şeful SIE

Potrivit Constituţiei, directorul spionajului extern este numit în funcţie de Parlament, „la propunerea Preşedintelui României”. Numirea se face cu majoritatea voturilor senatorilor şi deputaţilor prezenţi în plenul reunit al Parlamentului, după audierea candidatului în comisiile de specialitate ale Parlamentului. 

Demisia lui Vasile Blaga din fruntea PNL 

Pe 28 septembrie , Vasile Blaga, anchetat de DNA pentru fapte de corupţie, a anunţat că îşi depune demisia din funcţia de co-preşedinte al Partidului Naţional Liberal şi din cea de şef de campanie pentru alegerile parlamentare din acest an. Alina Gorghiu a rămas președinte unic al PNL. 

Fostul lider al liberalilor, Vasile Blaga, a participat însă în campania pentru parlamentare la o audioconferinţă cu filialele judeţene pentru mobilizarea partidului în teritoriu, și a vorbit pe un ton mai “tăios”. 

După ce la întrebarea referitoare la felul în care decurge campania electorală, i s-a răspuns că “merge bine”, Blaga s-ar fi enervat şi ar fi replicat: “Merge bine pe dracu”.

Alina Gorghiu pleacă și ea 

După alegerile parlamentare din 11 decembrie, urmare a rezultatelor slabe obținute, Alina Gorghiu a anunțat că demisionează de la conducerea PNL. Raluca Turcan e desemnată președinte interimar. 

Cel mai mare scandal poate fi considerat cel din jurul desemnării premierului. La alegerile parlamentare din 11 decembrie, PSD a câștigat 45%  și a format alături de ALDE o coaliție de guvernare. Ulterior, au semnat și cu UDMR un protocol de colaborare parlamentară. Prin urmare, și-au asigurat majoritatea necesară desemnării premierului și formării Guvernului. Numai că, prima propunere de premier făcută de PSD- Sevil Shhaideh- a fost respinsă de Klaus Iohannis. 

Istoria conflictului dintre Liviu Dragnea și Klaus Iohannis

26 octombrie – Klaus Iohannis anunță, într-un interviu pentru Adevărul Live, că nu renunță la condiția ca premierul desemnat să fie o persoană fără o condamnare penală. “De fiecare dată când se angajează agenți de pază, prima condiție e să nu aibă cazier, adică să nu fie penali. Păi, cum ne imaginăm că țara va fi păzită de unul cu dosar penal?”, a spus Iohannis.

27 0ctombrie – Liviu Dragnea îi dă replica lui Klaus Iohannis: „Eu văd că omul ăsta în ultimele zile bate câmpii. Am văzut că e preocupat de angajarea paznicilor”.

13 decembrie – Klaus Iohannis invită partidele la consultări. PSD anunță că nu merge. Liviu Dragnea invocă nerespectarea procedurilor – Parlamentul nu fusese validat. „Nu mergem la consultări pentru a face un exerciţiu de imaginaţie. Eu nu am văzut în Constituţia României că se pot face consultări pentru a se vedea ce îşi imaginează partidele”, a declarat Dragnea. Nici ALDE nu se duce la consultări.

16 decembrie – Liviu Dragnea recunoaște că PSD nu a găsit o cale să ocoloească Legea 90/2001, care nu-i dă voie să fie premier pentru că prevede că nu pot fi membri ai Guvernului persoanele care au suferit condamnări penale.

19 decembrie – PSD și ALDE semnează la Palatul Parlamentului, un protocol de guvernare.

19 decembrie – Iohannis invită partidele la o nouă rundă de consultări.

20 decembrie – Noul Parlament își începe activitatea.

21 decembrie – PSD, ALDE și UDMR semnează la Palatul Parlamentului, un protocol de colaborare parlamentară.

21 decembrie – Klaus Iohannis se consultă la Cotroceni cu PSD și ALDE. Liviu Dragnea anunță că i-a propus-o pe Sevil Shhaideh pentru funcția de premier, pentru că “deocamdată” nu a putut să ceară funcția pentru sine. „Eu nu voi mai veni cu o altă propunere. Dacă va fi refuzată, ne vedem în altă parte” . Ulterior, întrebat la ce s-a referit când a spus „ne vedem în altă parte” ,Dragnea a răspuns: „În primul rând la Curtea Constituţională. Am spus că voi utiliza toate mijloacele constituţionale şi legale. Şi am mai spus ceva în noaptea alegerilor – votul pe care l-am primit nu-l voi vinde, nu-l voi da cadou, nu-l voi tranzacţiona şi nici trăda”.

22 decembrie – Președintele PMP, Traian Băsescu, anunță că la consultările cu președintele Klaus Iohannis l-a propus prim-ministru pe Eugen Tomac.

22 decembrie – Klaus Iohannis amână desemnarea premierului după Crăciun.

27 decembrie – Klaus Iohannis refuză desemnarea lui Sevil Shhaideh pentru funcția de premier. PSD și ALDE îl amenință pe șeful statului cu suspendarea din funcție.

28 decembrie – PSD, cu acordul ALDE, îl desemnează pentru funcția de premier pe Sorin Grindeanu, președintele Consiliului Județean Timiș. 

Tag-uri:
scandal, vasile blaga, alina gorghiu, mihai razvan ungureanu, scandal politica, klaus iohannis, liviu dragnea, partide, politica 2016

În lipsa unui acord scris din partea Evenimentul Zilei, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului SCANDALURILE ANULUI ÎN POLITICĂ. De la ANTILOPELE GNU conduse de MASCULUL ALFA și mâncate de crocodili la “omul ăsta bate câmpii”.

https://stiri-zilnic.com/wp-content/uploads/2016/12/blaga-agerpres-7957223-465x390.jpghttps://stiri-zilnic.com/wp-content/uploads/2016/12/blaga-agerpres-7957223-465x390-300x300.jpgrootstireaActualitate/EsentialPolitica
Autor: Carmen Vintilă | sâmbătă, 31 decembrie 2016 | 0 Comentarii | 59 Vizualizari <!-- --> Ca în fiecare an, politicienii s-au...

Preluat de la EVZ