Autor:
Magda Spiridon
|
vineri, 30 decembrie 2016 | 0 Comentarii
| 0 Vizualizari

<!–

–>

Palatul Victoria

Construită între anii 1937 – 1944, clădirea în care muncesc premierii României post-revoluționare a fost, de-a lungul timpului, scena unor evenimente care au intrat în istorie.

”A fost ca o cetate sub asediu. De multe ori mergeam în biroul vice-premierului să văd câţi manifestanţi sunt în Piaţă, de la mine din birou nu vedeam”, spunea Emil Boc, despre protestele din perioada crizei economice.

Palatul Victoria are o suprafaţă de 26.000 de metri pătraţi, iar  în subsolurile clădirii sunt păstrate, sub lacăt, atât arhiva diplomatică din anii ’40, cât şi toate documentele Executivului. La primul etaj se află sălile de recepţie, dar şi actuala sală de şedinţe a Guvernului. Cea mai mare încăpere este Sala Transilvania, are 71 de metri lungime și 10 meri lăţime. Este locul în care au loc toate ceremoniile oficiale.

FOTO: Sala Transilvania

Potrivit celor care cunosc bine clădirea din Piața Victoriei,  instalaţia de aer condiţionat funcţionează din 1944 . Aerul este răcit într-un puţ adânc de 200 de metri, aflat la subsol, iar apoi este suflat cu putere printr-un sistem de ventilatoare care aduce aerul rece pe tot etajul unu din sediul Guvernului.

Într-un material realizat de Digi 24, câțiva foști prim-miniștri și miniștri au vorbit despre viața în Palatul Victoria.

Petre Roman, primul șef al Guvernului după Revoluția din decembrie 1989, spune că amintirile lui nu sunt aşa luminoase: ”În decembrie 1989 am intrat aici, chiar cu Ion Iliescu şi am venit la biroul Elenei Ceaușescu care era aici. În primele 54 de zile după 26 decembrie nu am plecat de aici nici o zi. Eu am mers multă vreme cu o Dacie ca prim-ministru. Nu exista serviciul de pază şi protecţie. O Dacie albă, nu era neagră. Și nici vorbă de coloană oficială”.

Cât despre evenimentele din iunie 1990, când Palatul Victoriei a fost asaltat de mineri, fostul premier și-a amintit: „14 iunie 1990, dimineaţa la ora 4.00, am fost trezit de Gelu Voican care era vice prim-ministru să-mi spună că sunt mai multe grupuri de mineri ce veneau spre Gara de Nord, ceea ce m-a îngrozit”.

Gelu Voiculescu – Voican: ”Au vrut să mă arunce de la 6 metri”

La rândul său, fostul vice-premier Gelu Voiculescu – Voican are niște amintiri care și astăzi îi dau fiori, despre manifestația din 18 februarie 1990, când protestatarii au atacat Guvernul. Era într-o duminică și se afla singur în clădire: „M-au târâit până la mine în birou, după aia m-au târâit în balconul Palatului Victoria încercând să mă arunce jos în stradă, de la 6 metri”.

Călin Popescu -Tăriceanu:”Am adus o bucătăreasă foarte bună”

Și Călin Popescu Tăriceanu are multe amintiri legate de perioada în care a fost premier: ” Invariabil, patru ani petrecuți la Palatul Victoria îți permit să strângi multe amintiri. Am ajuns in biroul primului ministru care era o cameră goală. Bufetul nu era o grozăvie, dar am adus o bucătăreasă foarte bună. Mâncam nişte lucruri pe care nu le mânânci în mod normal la restaurant, salată beouf şi salată de vinete, ardei umpluţi sau musaca, deja îmi lasă gura apă”. Tăriceanu a mai povestit și despre perioada în care a fost prima dată ministru, în Guvernul Ciorbea, când ședințele de guvern erau renumite pentru lungimea lor: „Erau ședințe care durau 10-12 ore”.

FOTO: Sala de ședințe

Emil Boc: ”La cel mai mic cutremur, s-ar fi prăbuşit”

Premier în plină criză economică, Emil Boc a povestit că Palatul Victoria a fost ca o cetate sub asediu: „În toată perioada de criză a fost ca o cetate sub asediu. De multe ori mergeam în biroul vicepremierului să văd câţi manifestanţi sunt în Piaţă, de la mine din birou nu vedeam. Cabinetul de prim-ministru a fost acelaşi ca al lui Tăriceanu şi al mareşalului Antonescu. Cel mai bine poziţionat birou de prim – ministru a fost cel ales de Adrian Năstase”. De Guvernul Boc se leagă și consolidarea Palatului Victoria, încadrat în clasa întâi de risc seismic. ”La cel mai mic cutremur, s-ar fi prăbuşit”, spune Emil Boc. Lucrările au durat trei ani și au fost finalizate în martie 2012. Costurile au depășit 14 milioane de euro.

Agathon: ”Năstase a venit cu o bâzdâganie care bloca telefoanele”

Dan Matei Agathon, fost ministru povestește că  habar nu avea cum se organizează o şedinţă de guvern. ”Cine cunoştea tehnica legislativă? Nimeni. Și ne-am gândit să dăm de ăla care făcea şedinţele de guvern înainte şi aşa am dat de dl Ion Columbeanu”, a povestit fostul ministru Dan Matei Agathon, care și-a amintit și el că Adrian Năstase avea „o splendoare de cabinet”, ca un mini-muzeu. Numai că, la plecare, membrii echipei lui ar fi eliberat birourile, la propriu: „Se mai păstrează ceva în subsol, o sală plină, plină cu cadouri din perioada lui Ceauşescu. Erau foarte multe galeuri, pe unul scria Nicu Ceauşescu am şi văzut”. Tot Agathon a povestit că se făceau nişte sandvișuri, care erau mereu aceleaşi, unele cu parizer şi unele cu caşcaval” și că  ”Năstase a venit cu o bâzdâganie care bloca telefoanele, bruia telefoanele, cred că nici vecinii nu mai puteau vorbi la telefon”, a dezvăluit Agathon, pentru Digi24.

FOTO: Cabinetul premierului

Povestea clădirii

Palatul Victoria este operă a profesorului Duiliu Marcu (1885-1966), elev al Școlii Superioare de Arhitectură din București (1906) și apoi al Ecole de Beaux-Arts din Paris (diplomat în 1912). După o primă perioadă de activitate, încadrată la început în formulele academismului francez, apoi în cele ale stilului neo-romanesc, Duiliu Marcu s-a alăturat în anii ‘30 curentului modern, devenind unul din principalii săi protagoniști din România.

Începând cu mijlocul anilor ‘30, Duiliu Marcu a realizat câteva importante edificii publice – Școala Superioară de Război, Palatul Victoria, Palatul Direcției Generale a Căilor Ferate – proiectate nu ca obiecte izolate, ci că piese ale unor ansambluri urbanistice. Formația autorului, pe de o parte, funcțiunea oficială a acestor clădiri și contextul politic și cultural-arhitectural al momentului, pe de alta, explică opțiunea pentru ordinea monumentală și limbajul neo-clasic simplificat.

Inclus pe lista monumentelor istorice

Palatul Victoria a fost început în 1937 și terminat în 1944. Din cauza avariilor provocate de bombardamentul din 1944, lucrările au fost reluate și finalizate în 1952.

Proiectat inițial pentru Ministerului de Externe, Palatul Victoria a fost în timpul perioadei comuniste sediul Ministerului de Externe și al Consiliului de Miniștri și a devenit, în 1990, sediu al primului guvern al României post-comuniste. În 2004, Palatul Victoria a fost inclus în Lista monumentelor istorice.

FOTO: Holul central

După cum declară Duiliu Marcu, atât interioarele cât și fațadele Palatului Victoria ilustrează “preocuparea de a păstra fundamentul clasic și de a face să apară în concepția de ansamblu și în studiul detaliilor ideea de simplitate modernă”. Inițial, fațada principală era, ca și fațadele laterale, îmbrăcată cu plăci de marmură de Carrara și avea pe cele două plinuri laterale panouri decorative sculptate, din același material; în urma avariilor provocate de bombardamentul din 1944, cele două panouri au fost suprimate iar fațada principală a fost refăcută cu plăci de travertin.

Holul de onoare

Tag-uri:
Palatul Victoria, Sala Transilvania, Piața Victoriei, Petre Roman, Ion Iliescu, Elenei Ceaușescu, Palatul Victoriei, Gelu Voican, Gelu Voiculescu, Palatului Victoria, Călin Popescu, Guvernul Ciorbea, Adrian Năstase, De Guvernul, Dan Matei, Ion Columbeanu, Nicu Ceau, Tot Agathon, Duiliu Marcu, Palatul Direcției, Căilor Ferate

În lipsa unui acord scris din partea Evenimentul Zilei, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Povești din Palatul Victoria, spuse de foști premieri ai României .

https://stiri-zilnic.com/wp-content/uploads/2016/12/foto18-465x390-2.jpghttps://stiri-zilnic.com/wp-content/uploads/2016/12/foto18-465x390-2-300x300.jpgrootstireaActualitate/Esential
Autor: Magda Spiridon | vineri, 30 decembrie 2016 | 0 Comentarii | 0 Vizualizari <!-- --> Palatul Victoria Construită între anii 1937 - 1944,...

Preluat de la EVZ