Autor:
Antoaneta Etves
|
vineri, 30 decembrie 2016 | 0 Comentarii
| 41 Vizualizari

<!–

–>

Sindicatele aşteaptă pentru anul următor punerea la punct a legislaţiei în domeniul muncii, “punctele fierbinţi” fiind salariul minim pe economie şi legea salarizării unitare, potrivit liderilor sindicali Dumitru Costin şi Bogdan Hossu.

Sindicatele aşteaptă pentru anul următor punerea la punct a legislaţiei în domeniul muncii, “punctele fierbinţi” fiind salariul minim pe economie şi legea salarizării unitare, potrivit liderilor sindicali Dumitru Costin şi Bogdan Hossu.

Preşedintele BNS, Dumitru Costin, a menţionat că toate propunerile de modificări în ceea ce priveşte legislaţia muncii şi cea a negocierilor colective au fost transmise Comisiei de muncă din Camera Deputaţilor şi că acestea ar putea fi rezolvate în primul trimestru al anului viitor cu un minim efort politic.

“Prima ţintă ar fi punerea la punct a legislaţiei muncii şi a legislaţiei negocierilor colective. Avem toate propunerile de modificări legislative, se află la Comisia de muncă a Camerei, care este ultima comisie de dinaintea plenului, întrucât modificările la legislaţia la care m-am referit eu ţin de Camera Deputaţilor. Sunt parcurse toate etapele. Deci, cu un minim de efort politic s-ar putea ca aceste lucruri să fie rezolvate în primul trimestru al lui 2017. De ce astea sunt prioritare? Sunt prioritare pentru că modificările de legislaţie din 2011 au adâncit crizele din piaţă muncii. Suntem cea mai “urâtă” piaţă de muncă din întreg spaţiul european, în sensul în care avem aproape 40% din total lucrători cu contracte de muncă înregistrate la valoarea salariului minim, ceea ce arată un anumit tip de comportament al angajatorilor, dar şi o structură de business, o structură de investiţii care nu e favorabilă României pe termen mediu şi lung. De asta e nevoie să umblăm rapid în elementele care ţin de legislaţia muncii în general şi a negocierilor colective în principal”, a declarat Dumitru Costin, citat de Agerpress.

Puțini salariați sunt acoperiți de contractele colective de muncă

El a subliniat că în prezent a scăzut capacitatea de negociere a angajaţilor, ca urmare a modificării legislaţiei, ceea ce a făcut ca un procent foarte mic de salariaţi “să fie acoperiţi de contracte colective de muncă, existând judeţe unde doar 3-4% dintre salariaţi sunt incluşi în CCM”. Totodată, Costin a afirmat că are multe aşteptări de la viitorul Guvern, dar mai ales să îşi respecte angajamentele.

“Ar fi o surpriză plăcută. Ar fi primul Guvern politic care de 27 de ani, odată ce a câştigat alegerile cu un program, vine la guvernare şi îl pune în aplicare”, a spus liderul BNS, potrivit Agerpres. Legislaţia muncii este o prioritate şi pentru preşedintele Cartel Alfa, Bogdan Hossu, care s-a arătat nemulţumit de modul de distribuire a creşterii economice.

“O chestiune este legată de legislaţia muncii şi, indirect, de modul de distribuire a creşterii economice între capital şi lucrători, care la noi în ţară este complet deformat şi care ar trebui refăcut pe distribuţia clasică, în sensul în care să fie numai 40% pentru capital şi 60% pentru salariaţi.(…) Sperăm să se facă şi modificarea legislaţiei muncii, care astăzi de fapt omoară unul dintre instrumentele principale ale distribuţiei creşterii economice, care este contractul colectiv de muncă, în sensul în care interzice prin lege contractul unic la nivel naţional şi practic, prin condiţiile legislaţiei actuale, blochează realizarea de contracte colective la nivel sectorial”, a precizat Hossu, care a mai menţionat, printre priorităţi, şi negocierile privind bugetul de venituri şi cheltuieli pentru anul viitor.

Salariu minim – în februarie

În ceea ce priveşte salariul minim pe economie, liderul Cartel Alfa şi-a exprimat speranţa ca acesta să se stabilească din februarie, iar PSD să-şi respecte angajamentul luat în campania electorală.

“Pe salariul minim, ceea ce sperăm este să se ţină angajamentul, să se stabilească de la 1 februarie, pentru că probabil abia din ianuarie vom avea un nou Guvern. Deci, noul Guvern, în procedura de urgenţă, să stabilească salariul minim la nivelul angajamentului public luat de PSD în timpul campaniei electorale, respectiv de 1.450 de lei. De asemenea, sperăm să existe continuarea activităţii, a acelui studiu legat de salariul minim, pentru că trebuie totuşi o politică echilibrată, care trebuie făcută împreună cu partenerii sociali şi sperăm ca, undeva la jumătatea anului, să avem chiar studiul finalizat şi, în acelaşi timp, să existe şi un acord asupra modului de creştere a salariului minim în România şi, hai să spunem, echilibrarea acestui mecanism, instrument important”.

În schimb, Dumitru Costin consideră că “normal ar fi ca noul Guvern să convoace Consiliul Naţional Tripartit pentru dialog social, să ia în calcul sau să propună partenerilor sociali valoarea de salariu minim, să aibă loc un proces de consultări, o evaluare şi după aceea să ia o decizie, decizie care trebuia luată până la sfârşitul acestui an”.

Referitor la Legea salarizării unitare, Bogdan Hossu şi-a exprimat speranţa ca în 2017 să fie făcută o reanalizare a Legii 284, privind salarizarea unitara a personalului plătit din fonduri publice şi să fie făcute corecţiile necesare.

“Proiectul lui Cioloş nu este fericit deloc, pentru că de fapt nu dă nicio motivaţie a muncii şi, mai mult, dă nişte aberaţii (…) Ceea ce noi sperăm este să se facă o reanalizare a lui 284 (Legea 284 n.r) şi, plecând de la 284, legea în vigoare de fapt, să se facă corecţiile respective şi, în acelaşi timp, să se păstreze echitatea intersectorială.(…) Al doilea lucru, element de bază pentru o lege unitară, este că baza 1 trebuie să fie egală cu salariul minim garantat în plată. În momentul în care nu se face acest lucru, înseamnă că orice sistem aş crea, practic în 2-3 ani de zile nu face decât să aplatizeze şi să comaseze gradaţiile sau funcţiile mici în general, datorită faptului că majorarea salariului minim nu mai respectă sistemul respectiv. Nu în ultimul rând, un principiu de bază ar fi să existe o diferenţă între două clase succesive care să dea o motivaţie lucrătorului de a creşte în performanţă, pentru că ăsta era un defect al proiectului lui Pîslaru (Dragoş Pîslaru, ministrul Muncii, nr), acela că între 2 clase succesive, pentru primele 41 de clase, diferenţa era între 4 lei şi 10 lei. Dacă motivaţia nu este cel puţin la nivelul de 10-15 euro, în echivalent asta înseamnă 50-70 de lei, între două clase succesive, înseamnă că nu există nicio tentaţie pentru lucrător ca să îşi mărească performanţele, pentru că practic evoluţia lui în carieră este nulă, din punct de vedere al motivării financiare, nu sub altă formă”, a spus liderul Cartel Alfa. Şi în opinia liderului BNS, proiectul Legii salarizării elaborat de Cabinetul Cioloş “face harcea-parcea ierarhiile în interior”.

“Mai realist ca şi abordare în structură, adică un proiect care să nu creeze distorsiuni majore e cel al Rovanei (fostul ministru al Muncii, Rovana Plumb). Mă refer la structură, însă e uşor nerealist în ceea ce priveşte efortul financiar. Celălalt, al lui Cioloş, presupune un efort financiar mai mic decât cel al Rovanei, însă face harcea-parcea ierarhiile în interior. Ierarhiile astea nu sunt venite din stele, ierarhiile astea au fost generate de o muncă temeinică, făcută preţ de aproape un an de zile, de un grup de experţi al Băncii Mondiale, care au fost plătiţi de Guvernul României şi care au lucrat cot la cot cu noi pentru a scoate nişte ierarhii cu cap şi coadă, articulate, care să ţină cont de anumite principii, roluri, responsabilitate, complexitatea muncii în sectorul public, pentru fiecare funcţie în parte. Proiectul lui Cioloş a făcut efectiv harcea-parcea acele concepte, acele principii şi acele ierarhii, care erau stabilite în legea 284”, a explicat Costin.

El a dat ca exemplu sectorul de apărare şi ordine publică, unde proiectul “vine cu aberaţii”. “Vă dau un singur exemplu, pe sectorul de apărare şi ordine publică vine cu o aberaţie, în opinia noastră, pe care am şi comentat-o la vremea respectivă şi am şi transmis-o oficial lui Cioloş şi Pîslaru, adică să pui astăzi în România, când ai armata profesionistă, aşa e definită, să pui coeficient 1, adică salariul minim pe economie, mi se pare o aberaţie. Nu poţi. Un soldat profesionist presupune instrucţie, pregătire, lucru în echipă, în comandă, utilizarea armamentului aflat în dotare, are o mulţime de roluri şi responsabilităţi un soldat profesionist, chiar dacă e cel mai mic din ierarhiile armatei române, plus riscarea vieţii. Soldatul profesionist îl pui egal cu lucrător necalificat, adică muncă brută, pe care o poate face oricine. Sunt o multitudine de erori conceptuale în cabinetul lui Cioloş”, a mai spus Dumitru Costin.

Tag-uri:
muncii, piață, contract colectiv, salarii, muncă, bogdan hossu, dumitru costin, psd, 2017

În lipsa unui acord scris din partea Evenimentul Zilei, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Lideri sindicali: Suntem cea mai “urâtă” piaţă de muncă din întreg spaţiul european. În 2017 așteptăm punerea la punct a legislației.

https://stiri-zilnic.com/wp-content/uploads/2016/12/24-sindicate-penitenciare-465x390.jpghttps://stiri-zilnic.com/wp-content/uploads/2016/12/24-sindicate-penitenciare-465x390-300x300.jpgrootstireaActualitate/EsentialSocial
Autor: Antoaneta Etves | vineri, 30 decembrie 2016 | 0 Comentarii | 41 Vizualizari <!-- --> Sindicatele aşteaptă pentru anul următor punerea la...

Preluat de la EVZ