Autor:
Antoaneta Etves
|
marţi, 27 decembrie 2016 | 2 Comentarii
| 780 Vizualizari

<!–

–>

14-01/17_asistati_EVZ-465×390

România s-a angajat să reducă numărul persoanelor relativ sărace de la 5,01 milioane în anul 2008 la 4,43 milioane în anul 2020, adică cu 580.000 persoane. În fiecare an, se alocă de la bugetul de stat zeci de milioane de euro, cu scopul de a reduce numărul românilor aflaţi în prag de sărăcie. Paradoxal, o perioadă, numărul celor săraci a crescut.

Inspectorii Curţii de Conturi au analizat fondurile publice alocate pentru persoanele defavorizate şi cât de benefic a fost ajutorul acordat. Ce înseamnă sărăcie, potrivit specialiştilor:  Pragul sărăciei relative, respectiv 60% din media veniturilor disponibile pe adult -echivalent, a fost în anul 2014 de 485 lei/lună. De asemenea, numărul persoanelor care locuiesc într-o gospodărie pentru care intensitatea muncii este foarte scăzută a fost de 1.059 mii personae în 2014, în scădere cu 20 mii persoane față de anul 2013, ceea ce reprezintă un procent de 6,4 din totalul populației în anul 2014. Mai mult decât atât, numărul persoanelor afectate de privațiuni material severe a fost de 5.595 mii persoane ceea ce reprezintă 26,3% din totalul populației, în scădere  față de anul 2013.

Guvernul a alocat o sumă colosală pentru a susţine românii aflaţi în sărăcie, însă nu întotdeauna banii alocaţi au produs efecte pozitive.


Cuantumurile beneficiilor de asistenţă social se stabilesc în raport cu indicatorul  social de referinţă, prin aplicarea unui indice social de inserţie. Indicatorul social de referinţă (ISR) reprezintă unitatea exprimată în lei la nivelul  căreia se raportează beneficiile de asistenţă socială suportate din bugetul de stat. Indicatorul social de referinţă a rămas la același nivel, respectiv la valoarea de 500 lei. Acest indicator, parametrul  de bază cu care sunt corelate toate transferurile, a rămas   înghețat de la introducerea sa din anul 2008, în pofida unei inflații cumulate de 28,7% în perioada 2008-2015. O revizuire periodică a indicelui social de referință a fost evitată în favoarea unor creșteri discreționare ale unora dintre prestații.

Ajutoare sociale de 9.958 de milioane de lei

Fondurile publice pentru susținerea sistemului de beneficii de asistență social acordate prin bugetul ministerului, au fost în anul 2015 de 9.958 milioane lei (2.240 milioane EURO), reprezentând 1,40% din produsul intern brut al României (în anul 2015, produsul intern brut al României a fost de 710.267 milioane lei).

Beneficiile de asistență socială care au făcut obiectul misiunilor de audit (alocația de stat pentru copii, indemnizația pentru creșterea copilului și stimulentul lunar/de inserție, ajutorul social privind asigurarea venitului minim garantat, alocația pentru susținerea familiei, au presupus în anul 2015 un efort bugetar de 6.563 milioanelei (1.476 milioane EURO*), cu o pondere de 0,92 % în produsul intern brut. Ponderea cea mai ridicată, în totalul plăților pentru beneficiile de asistență socială care au făcut obiectul misiunilor de audit, o reprezintă plățile efectuate pentru plata alocației de stat pentru copii, pentru care s-au cheltuit 54 % din fondurile publice primite, urmate de plățile pentru indemnizația pentru creșterea copilului, pentru care s-au cheltuit 28% din fondurile bugetare primite.

Pe ansamblu, numărul mediu lunar de beneficiari a crescut

în anul 2015 față de anul 2014 cu 771 beneficiari, iar în anul 2014 față de anul 2013 a scăzut cu 54.265 beneficiari.Totuși, în anul 2015, în structura numărului de beneficiari ai celor 4 drepturi auditate se observă că s-au înregistrat creșteri succesive a numărului de beneficiari față de anul precedent pentru trei drepturi, respectiv ajutorul social,alocația pentru susținerea familiei și stimulentul de inserție.

Pentru primele două drepturi (ajutorul social, alocația pentru susținerea familiei) numărul beneficiarilor a crescut în cei trei ani, în mod succesiv, excepție face anul 2014 când numărul de beneficiari de alocație pentru susținerea familiei a scăzut față de anul precedent. Numărul de beneficiari de stimulent de inserție a crescut consecutiv, în perioada analizată doar pe fondul scăderii numărului de beneficiari de indemnizație pentru creșterea copilului. Creșterea numărului de beneficiari a fost de 11% în anul 2015 față de anul 2014 și de 9% în anul 2014 față de anul 2013. Numărul de beneficiari de alocație de stat pentru copii a scăzut în cei trei ani analizați, datorită reducerii natalității, scăderile fiind de 1% în anul 2015 față de anul 2014 și de 2% față de anul 2013.

Şomerii nu s-au angajat, părinţii au luat alocaţie pentru copii decedaţi

Analizând datele prezentate anterior, se reţine faptul că, circa 4% din numărul de personae beneficiare de venit minim garantat ar fi putut ocupa unul din aceste locuri de muncă pentru muncitori necalificați, având în vedere nivelul redus de pregătire profesională a acestei categorii de beneficiari. În fiecare din cele opt regiuni existau locuri de muncă vacante în anul 2015, iar în situația în care cele 8.014 locuri ar fi fost ocupate, s-ar fi realizat o economie totală la bugetul de stat într- un an în sumă de 23.590 mii lei (suma a fost calculată prin aplicarea la nivelul mediu lunar de 230 lei al venitului minim garantat și a cheltuielilor conexe aferente: taxele poștale- 1%şi contribuția de asigurări sociale de sănătate-13 lei.De asemenea, dacă aceste persoane ar fi ocupat unul din locurile de muncă vacante s-ar fi adus și venituri suplimentare la bugetul general consolidat prin plata contribuţiilor sociale obligatorii. Astfel, în ipotezacă aceste persoane beneficiare de venit minim garantat s-ar fi 41 angajat şi ar fi realizat salariul minim pe economie, contribuțiile obligatorii ar fi fost în sumă 558 lei/lună/persoană.

Prin urmare, în situaţia în care un număr de 8.014 beneficiari de venit minim garantat (4% din totalul beneficiarilor apţi de muncă) ar fi ocupat un loc de muncă, s-ar fi realizat pe de o parte o economie la bugetul de stat în anul 2015 în sumă estimată de 23.590 mii lei, precum şi venituri suplimentare la bugetul general consolidat în sumă estimată de 53.662 mii lei. În anul 2015, deși s-au efectuat demersuri în vederea folosirii unor instrumente cât mai eficiente de informare şi consiliere atât în cadrul misiunilor de inspecţie tematice şi inopinate, cât şi în cadrul activităţilor de monitorizare a măsurilor dispuse în campanile anterioare, beneficiile de asistență socială nu au fost focalizate întotdeauna către categoriile de beneficiari care aveau cea mai mare nevoie de acestea. Din numărul total de 198.745 copii născuți în anul 2015, numărul copiilor care primesc alocația de stat pentru copii este de 177.388, diferența de 21.357 copii nou născuți (11% din total) nu beneficiază de alocație de stat pentru copii, deși aveau acest drept. Rezultă că în situația alocației de stat pentru copii, unul din 10 copii născuți în anul 2015 nu primește dreptul cuvenit în pofida eforturilor de dublare a cuantumului aceste ia începând cu luna iulie 2015, luând în calcul că până la vârsta de doi ani cuantumul acestui drept este de 200 lei/lunar. De asemenea, există și situația inversă în sensul că s-a menținut, ca și în anii anteriori, riscul de pătrundere în sistem a unor beneficiari care nu aveau dreptul, în detrimentul celor îndreptățiți. Pe tipuri de beneficii auditate, în urma misiunilor de audit desfășurate la nivelul ANPIS și la agențiile teritoriale pentru plăți și inspecție socială, au rezultat plăți necuvenite după cum urmează:

-indemnizaţii pentru creşterea copilului, inclusiv stimulentul lunar/de inserție, în sumă de 11.962 mii lei acordate necuvenit ca urmare a nedeclarării realizării altor venituri pe perioada încasării acestui drept, nerecalculării cuantumului dreptului în funcţie de veniturile efectiv realizate, potrivit deciziei de impunere finală eliberată de autoritățile fiscale, nesuspendării plăților pentru ultima lună de plată, în condițiile în care celălalt părinte nu a solicitat acest drept pentru ultima lună din perioada totală a concediului cuvenit de creștere a copilului, precum și acordării stimulentului lunar/de inserție în situația în care nu s-a făcut dovada începerii activității și implicit obținerea de venituri supuse impozitării, condiție legală pentru acordarea acestui drept;

-ajutoare sociale (VMG) şi alocaţii pentru susţinerea familiei, în sumă de12.895 mii lei, cauzele principale fiind: nedeclararea, de către beneficiari, a unor venituri nete realizate, deţinerea unor bunuri care atrag excluderea acordării acestor beneficii de asistenţă socială neachitarea impozitelor pentru bunurile deținute în proprietate, nedeclararea conturilor deținute, mai mari de 3 mii lei,la bănci, neprezentarea adeverințelor de la agențiile județene pentru ocuparea forței de muncă de unde să rezulte că sunt în cautarea unui loc đe muncă.

Tag-uri:
români, săraci, guvern, ajutoare, ministerul muncii, alocatie, somaj, locuri de munca, curtea de conturi

În lipsa unui acord scris din partea Evenimentul Zilei, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Câţi români trăiesc în sărăcie.

https://stiri-zilnic.com/wp-content/uploads/2016/12/17_asistati_EVZ-465x390-2.jpghttps://stiri-zilnic.com/wp-content/uploads/2016/12/17_asistati_EVZ-465x390-2-300x300.jpgrootstireaActualitate/EsentialSocial
Autor: Antoaneta Etves | marţi, 27 decembrie 2016 | 2 Comentarii | 780 Vizualizari <!-- --> 14-01/17_asistati_EVZ-465x390 România s-a angajat să reducă numărul persoanelor...

Preluat de la EVZ