loading…

TRADITII DE CRACIUN.  Repertoriul tradițional al obiceiurilor și tradițiilor românești cuprinde, pe lângă colindele propriu-zise – Steaua, Plugușorul, Sorcova, Vasilica – jocurile cu măști (Turca, Cerbul, Brezaia), teatrul popular, dansurile (călușerii), datinile, superstiții și zicerile cu origine în credințe și mituri străvechi sau creștine.

TRADITII DE CRACIUN.  Se spune că Dumnezeu a lăsat Crăciunul ca omul să fie în această zi sătul. În unele zone se spune că cine nu are porc gras de Crăciun, nu poate considera că a fost fericit în acel an.

TRADITII DE CRACIUN.  În Bucovina, în Ajunul Crăciunului se pune pe masă un colac și un pahar de apă, deoarece se crede că sufletele celor răposați vin în această noapte pe la casele lor, gustă din colac și își udă gura cu apă.

TRADITII DE CRACIUN.  În unele zone, după Crăciun nu mai sunt lăsați copiii să mai colinde pentru a nu face bube.

TRADITII DE CRACIUN.  Un alt obicei este acela ca oamenii să pună bani de argint în apa în care se spală, pentru a avea prosperitate și sănătate în anul care vine.

TRADITII DE CRACIUN.  În ziua de Crăciun nu se mătură, ci doar a doua zi, iar gunoiul strâns trebuie dus la pomi ca să fie roditori.

TRADITII DE CRACIUN.  În părțile Muscelului se crede că zilele de 24, 25, 26 și 27 decembrie corespund celor patru anotimpuri, iar cum va fi vremea în acestea, așa vor fi și anotimpurile din anul următor.

TRADITII DE CRACIUN.  În seara de Crăciun, în satele maramureșene se ung cu usturoi vitele și ușile de la grajduri, pentru ca spiritele rele să nu ia laptele vacilor. Tot pentru a alunga spiritele rele, oamenii se ung cu usturoi pe frunte, pe spate, la coate și la genunchi și pun usturoi la ușile și ferestrele caselor.

TRADITII DE CRACIUN.  În unele sate maramureșene se zice că este blestemată femeia care nu pune de Crăciun față de masă cu ciucălăi, pe pereți ștergare brodate și pe pat perne cu fețe tărcate.

TRADITII DE CRACIUN.  Legat de  obiceiurile alimentare, românii obișnuiesc să țină post timp de 40 de zile înainte de Crăciun, care se încheie după Sfânta Liturghie din ziua Nașterii Mântuitorului.

TRADITII DE CRACIUN.  Oamenii mănâncă apoi la masa de Crăciun cârnații, caltaboș, tobă, răcituri, sarmalele, făcute din porcul tăiat în ziua de Ignat (20 decembrie), precum și tradiționalul cozonac.

https://stiri-zilnic.com/wp-content/uploads/2016/12/traditii-credinte-si-obiceiuri-de-craciun-ce-trebuie-sa-facem-astazi-pentru-noroc-33994.jpghttps://stiri-zilnic.com/wp-content/uploads/2016/12/traditii-credinte-si-obiceiuri-de-craciun-ce-trebuie-sa-facem-astazi-pentru-noroc-33994-300x300.jpgrootstireaActualitate/Esential
loading... ...

Preluat de la romania ntv