Autor:
Rareș Bogdan
|
vineri, 23 decembrie 2016 | 0 Comentarii
| 16 Vizualizari

<!–

–>

Rareș Bogdan

Liviu Dragnea joacă atât de bine „scena balconului” încât, dacă n-ar interveni cu mucii-n fasole Călin Popescu Tăriceanu, care plasează minciuni de consistența karatelor unui luptător de kung-fu beat, l-ai crede.

 Președintele PSD chiar pare că are ceva cohones – și nu afirm asta din politețe, nu mă prea caracterizează în ultimul timp – deci ești tentat să-ți spui că știe ce vorbește. Când i s-a cam pleoștit nițel mustața din cauza de amânarea desemnării premierului, a argumentat: noi eram pregătiți de muncă, eram turați, renunțam și la sărbători… Ghinionul său se numește șeful Senatului, care repetând mesajul umple cu pete de maro steaua pe care Dragnea și-o lustruiește cu dibăcie si perseverență.

Cât de tembel să fii încât să-l crezi pe Calin File de Povești, care venea la Guvern cel mai devreme la ora 10, după cursul de pilotaj, după manichiura și pedichiura de dimineață, când vorbește despre muncă? Poate cineva să-și imagineze că e suflecat, gata să adopte în ritm de Bumbești- Livezeni bugetul și legile din programul „Îndrăznește să crezi în Moș Gerilă”?

Și-atunci m-am prins: Dragnea n-are cum să-l elimine din schema publică pe partenerul său pe considerentul că dacă-ți dă Dumnezeu cocoașă, o fi știind El de ce. Dar încarcă să recupereze simpatia (și mobilizarea) poporului PSD, care a fost demantelat pentru moment de anunțul nominalizării doamnei Sevil Shhaideh. Căci acolo, drama e totală. Circuitele oștirii celui mai mare partid au fost pârjolite de două realități: 1 – Șeful nu numai că n-a găsit printre activiști niciun cadru de nădejde, dar nici măcar n-a informat BOB / 2 – În lipsa unui președinte empatic cu durerea oamenilor de la orașe și sate, apărătoarea PSD a devenit, culmea ironiei, tocmai demoazela Raluca Turcan. Să nu le crape anevrismul soldaților și generalilor roșii? Sau mai știi, s-au temut de nominalizarea lui Tomac?

Dacă atotputernicul Dragnea a venit cu această explicație a dezamăgirii înseamnă că situația internă e mai cumplită decât pare. Și bogații plâng, deci până și monolitul PSD are o inimă. Si se pare ca una mare. Iar acum e albastră! N-a crâcnit niciodată, s-a supus ardelenește, a crezut mereu că sub un lider puternic va sparge munte după munte. Căci una e să cânte iobagul pe ogor, fericit, eventual într-o lesă lungă, și alta să fie personaj principal în lucrarea „Iobagi cântând”!

Nevoia de raportare a lui Dragnea la una dintre puținele categorii la care armata pesedistă nu are ce obiecta, munca, reacția psihologică de revenire la bază, la sânul cald (odată) a activului de bază mai arată ceva: anunțul făcut de președintele Iohannis i-a retezat genunchii.

Îl credeau ficus. Le-a arătat că nu este. Cele câteva secunde alocate de șeful statului pentru a anunța că face desemnarea după Sfântul Crăciun conțin o informație prețioasă: a constatat că s-a format o coaliție majoritară. Pe românește, „voi ține cont de majoritate, fiți pe pace!”. Nici nu are cum să nu țină cont, deoarece Klaus Iohannis nu confundă Constituția cu un pahar de whisky!

Dar nici nu poate, dacă este cu scaun la cap, să nu aprofundeze materia. Dacă nu ar fi obligat să-și facă temele, Klaus Iohannis ar putea fi oricând înlocuit cu, spre exemplu, Nicusor, Nicușor Constantinescu. Sau cu orice altă persoană, o pisică sau un pachet cu pufuleți. De ce a mutat problema peste câteva zile, dacă Tăriceanu era gata acum să împingă vagoane?

Pentru că este responsabil. Nu așa cum a crezut șeful Senatului, care a stat atât de mult atârnat de mantaua PSD încât vede peste tot ordonanțe care bat din călcâie. Și este clar, lui Klaus Iohannis nu-i trece prin minte să o facă.

Presa internațională de calibru mare era să cadă jos de surpriză după anunțul nominalizării, așadar temporizarea nu văd de ce ar trebui să șocheze pe cineva. PSD va guverna, deci și ALDE, dar am un mesaj pentru domnul Dragnea/Tăriceanu: atunci când îți dorești atât de tare să faci dragoste, după o lungă abstinență, și visezi la perfecțiune, s-ar putea să nu reușești. Chiar dacă majoritatea e galbenă de grasă, președintele nu va cânta niciodată „Deschide ușa, oricine! „ Și mai ales „Deschide ușa …oricand”!

Tag-uri:
cotroceni, psd, Călin Popescu Tăriceanu, Calin File de Povești, Guvern, Bumbești

În lipsa unui acord scris din partea Evenimentul Zilei, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului La Cotroceni nu deschide ușa oricine, oricând…..

https://stiri-zilnic.com/wp-content/uploads/2016/12/rares-bogdan-465x390-7.jpghttps://stiri-zilnic.com/wp-content/uploads/2016/12/rares-bogdan-465x390-7-300x300.jpgrootstireaActualitate/EsentialOpinii EVZ
Autor: Rareș Bogdan | vineri, 23 decembrie 2016 | 0 Comentarii | 16 Vizualizari <!-- --> Rareș Bogdan Liviu Dragnea joacă atât de bine...

Preluat de la EVZ