Autor:
Petrisor Cana
| vineri, 21 octombrie 2016 | 0 Comentarii
| 22 Vizualizari

Marian Munteanu, pentru Cotidianul: „Salut decizia CNSAS și consider că este o decizie corectă pe care o așteptam. Membrii CNSAS au dat dovadă de corectitudine și au ignorat gălăgia sau presiunile la care au fost supuși de atâta vreme. Mai ales pe conside

Liderul Alianța Noastră a fost recrutat în anul II de facultate și l-a „turnat” pe un profesor portughez, pe studenți și apropiați ai acestuia, dar și pe doi dascăli români. Drept răsplată, a primit 500 de lei de la Securitate

Așa cum a anunțat „Evenimentul zilei, în exclusivitate, încă de duminica trecută, CNSAS a transmis, ieri, documentul care demonstrează că Marian Munteanu a dat note informative, pentru care a și fost plătit de Securitatea comunistă. Confirmarea oficială vine după ce liderul formațiunii Alianța Noastră a fost indicat de o analiză grafologică, ca fiind, fără nici un dubiu, autorul documentelor aflate la dosarul său, ceea ce contrazice, flagrant, declarațiile sale de până acum. Chiar și miercuri, Marian Munteanu a transmis un comunicat, legat de așa zisele atacuri declanșate de „Evenimentul zilei”: „Nu am semnat nici un angajament ci dimpotrivă, am fost anchetat, arestat, persecutat de securitate, și în anii 1984-1989 și ulterior, în timpul regimului Iliescu”. Cu toate acestea, ieri, după aflarea „verdictului”, el a declarat, pentru „Cotidianul”: „Salut decizia CNSAS și consider că este o decizie corectă pe care o așteptam”.

Recrutat cu numele conspirativ „Ioan”

CNSAS a precizat că, în conformitate cu legea actuală, lui Marian Muntea nu i se poate reține calitatea de lucrător/ colaborator al Securității. Așa cum reiese din documentul CNSAS, Marian Munteanu, pe când era student la Facultatea de Filologie, a fost recrutat de Securitate, iar pe 28 martie 1988 a semnat un Angajament, preluând numele conspirativ „Ioan”, „în scopul încadrării informative a unui lector portughez (JFP), suspectat de apartenență la serviciul de spionaj portughez”. Dintr-un raport întocmit de ofițerul de Securitate, locotenent major Constantin Gheorghiu, pe 16 decembrie 1988, reiese că, pentru serviciile aduse, Marian Munteanu a fost recompensat cu suma de 500 de lei. Pe „Lista de relații” a „candidadtului Marian” se regăsesc: JFP, lector de limba portugheză din cadrul Universității și mai mulți studenți străini: partru chinezi, un iugoslav și un american. Prin „Raportul privind pe numitul Munteanu Marian Teofan Dragoș, datat 2.03.1989”, a fost aprobată „încetarea legăturii”, deoarece lectorul portughez își „încheiase misiunea în țara noastră”, iar „Munteanu Marian Teofan Dragoș devenise membru PCR”.



Subiectul JFP, lectorul portughez suspectat de spionaj

„Subiect: J. F. P., lector de limba portugheza la Facultatea de Filologie Bucuresti. 1. Program: Luni 15.00-18.00. — anul I, grupa 473; Miercuri 14.00-18.00 anul I, grupa 473; Joi 16.00-18.00 cursuri facultative; Vineri 10.00-12.00 — anul I, grupa 473. Un număr de 7 studenți din anul I, grupa 473, an II, specializare Limba si literatura portugheza 2. Date biografice: Vîrsta: 33 ani. Nascut într-un sat din nordul Portugaliei, într-o familie de țărani agricultori. La vârsta de 15- 16 ani, datorită vicisitudinilor regimului fascist, emigrează în Franța, unde studiază sociologia si filologia (?). Lucrează pentru a-și putea plăti taxele scolare. De la 19 ani este profesor. Dupa revoluția din 1974, revine în țară, unde își continuă studiile filologice. Îl pasionează lingvistica. Intenționează sa-si dea doctoratul în aceasta disciplină. A profesat în Franța, Portugalia și Insulele Capului Verde. Are doi copii (7 și 8 ani). Se pare că nu întreține relații bune cu mama copiilor (?) fapt ce constituie unul din motivele care l-au determinat să lucreze în afara Portugaliei. Alt motiv este dorința de a câstiga bani pentru asigurarea viitorului copiilor săi. 3. Opinii politice: Nu discută politică decât la modul foarte general. Evită discuții referitoare la România sau la alte țări socialiste. Vederi politice de stânga. Simpatizat al mișcării socialiste și comuniste. Cunoaște lucrări ale clasicilor marxismului (?) 4. Trăsaturi psiho-comportamentale: /…/ 5. Persoane cu care se află în contact: o cetațeană portugheză, atașat cultural la Ambasadă; Profesorii D. C. si M. Z.; Cei șapte studenți din grupa 473. Dintre studenți, relații mai strânse are cu MUNTEANU Marian, datorită apropierii de vârstă. De câteva ori singuri, de cele mai multe ori împreună cu alte colege, au fost să bea o cafea, în pauze. Au fost continuate discuțiile de la orele de curs, s-a ascultat muzică, s-a baut cafea. Nici un incident. O dată au fost acasă la studentul MUNTEANU”

„IOAN”

„Relațiile informatorului cu subiecții…”

„Relațiile informatorului cu subiecții A și B fiind strict oficiale și neexistând nici o situație propice unei discuții libere, nu a fost posibilă obținerea unor date concrete. Afirmațiile de mai jos sunt deducții ale informatorului. A. Subiect: M. Z., lector la Facultatea de Filologie Bucuresti: Vîrsta: aprox. 45-48 ani; Relațiile cu studenții sunt strict didactice, rigide, impersonale, mecanice; Trăsături psiho-comportamentale: sever, corect, meticulos, pedant, puțin vanitos. Are o bună impresie despre propria-i persoană. Tip temperament flegmatic. B. Subiect: D. C., profesor- colaborator la Facultatea de Filologie București (este secretar literar la Teatrul Giulești): Vârsta: aprox. 34- 38 ani; Relațiile cu studenții: profesionale, chiar dacă sunt pe un fond mai degajat; Relatiile cu prof. P. par a fi cordiale, se vizitează. Există însa unele puncte de vedere deosebite pe plan profesional. Trasaturi psiho-comportamentale: deschis, cordial, amabil, comunicativ. Toate acestea însa par controlate, autoimpuse. Complexat și în acelasi timp orgolios. Când se simte nesigur sau lezat devine irascibil. Tip temperamental melancolic (hipotonic). C. Subiect: G. R. W., student la Facultatea de Filologie Bucuresti, anul I română, grupa 472. Vârsta: aprox. 32-34 ani; În general este izolat, nu discută cu nimeni în afara saluturilor și chestiunilor școlărești, și acelea puține. Trăsaturi psiho-comportamentale: liniștit, izolat, șters. Dacă nu s-ar ști că e străin, nimeni nu i-ar remarca prezența. Izolarea sa poate fi datorată și marii diferențe de vârstă, trădată și de o calviție avansată. Probabil tip temperamental flegmatic (sau eventual, melancolic).”

„IOAN”

Subiectul” avea o iubită în România

„Subiect: J. F. P., lector de limba portugheză la Facultatea de Filologie București. Precizări biografice și profesionale. Subiectul este căsătorit cu mama copiilor M.-C. (7 ani) si R. M. (8 ani). Liantul principal al căsniciei se pare că îl constituie copiii. La plecarea în Portugalia, (survenită la sfârsitul lunii mai 1988, după 20 ale lunii) subiectul se arăta nehotărât cu privire la revenirea în România. Prezența sa acasă a devenit tot mai necesară, lipsa tatălui fiind greu suportată de către copii. Subiectul își iubește mult copiii, este preocupat de educația și instruirea lor și, în consecință, nu știe dacă va putea rezista presiunii psihologice. Nu exclude, însă, posibilitatea revenirii la postul din București, datorită avantajelor materiale cărora li se adaugă posibilitatea susținerii aici a examenelor de doctorat. A facut în acest sens unele demersuri (s-a interesat la Ministerul Învățământului), dar decizia finală o va lua în Portugalia. Relații cu diverse persoane: Relațiile subiectului cu studentul său MUNTEANU Marian devin din ce în ce mai amicale. Continuă vizitele reciproce. La două dintre intâlniri, la domiciliul subiectului (ultima înaintea plecării acestuia în Portugalia) a fost de față și F. G., angajată a Ambasadei Portugheze împreună cu o tânără (româncă), absolventă a Facultații de Filologie București, studentă a fostului lector portughez cu care urmează, se pare, să se căsătorească. Subiectul se află în relații amicale cu F. G., fiind destul de mult timp împreună. O conduce uneori cu mașina ambasadei la cumpărături, merg în excursii etc. F. G. i-a lăsat lui MUNTEANU M. telefonul său (/…/), în eventualitatea unui împrumut de casete cu muzică sau texte în limba portugheză, lucru realizat câteva zile după plecarea subiectului în Portugalia. La întâlnire, „in mașina cu care a venit F. G. (un Mercedes negru) se afla și logodnica fostului lector portughez.”

„IOAN”

A turnat toți invitații, inclusiv pe ambasadorul Portugaliei

„În ziua de 19.11.1988 am participat la aniversarea zilei de naștere a lectorului portughez J. F. P., care a avut loc la domicillul lui R. din Str. Mântuleasa /…/ Ziua de naștere a lui P. a coincis cu aniversarea gazdei, iar invitații au fost din ambele părți. Dintre participanți am reținut pe următorii: ambasadorul Portugaliei la București; cetățenele brazilience de care am mai amintit, A. și I. I. era însoțită de un cetățean grec, căruia nu-i știu numele; S., cetățeana braziliancă, studentă în anul II în cadrul Facultății de Filologie, secția limbi străine. Aceasta era însoțită de o anume J., studentă în anul al II-lea la aceeași facultate și secție. Din discuțiile avute cu ea a reieșit faptul că a stat mai mulți ani în Africa și Franța. Cred că este de naționalitate română; un grup de străini, format din 4-5 persoane, oarecum izolat de ceilalți care vorbeau portugheza și spaniola; o femeie în vârstă de aprox. 30 de ani, funcționară la Ambasada Costa Rica din București; 3 funcționare ale Bibliotecii Franceze din București. Una dintre ele lucrează la sectorul pedagogie-lingvistică, una la secția beletristică. Cele trei au fost însoțite de fratele uneia dintre ele. Toți patru sunt cetățeni români; Au mai participat patru tineri cetățeni români, probabil studenți. Unul, M. …, student la Fac de Construcții, însoțit de C., fostă studentă, în prezent căsătorită cu un cetățean grec. La sfârșitul petrecerii, în jurul orei 3, am plecat cu mașina lui A., împreună cu P. și C. la locuința lui P., unde am stat până în jurul orei 5.30-6.00, după care am plecat acasă. La P. s-a ascultat muzică, s-a băut cafea, s-a mâncat. În timpul discuțiilor purtate la petrecerea amintită nu s-au vorbit probleme cu caracter politic sau referitoare la țara noastră.”

„IOAN”

„Programul subiectului este următorul…”

„Referitor la lectorul portughez J.F.P., acesta și-a reluat activitatea în cadrul Universității București în luna octombrie a.c. în continuare are predări tot la anul al IIlea, grupa 473, având săptămânal un nr. de 8 ore, iar, în plus, are 2 ore facultativ. Programul este următorul: Luni 8-12; Marți 14-16; Joi 14-16. Activitatea sa pedagogică este desfășurată, în continuare, cu multă conștiinciozitate, fiind întotdeauna prezent la cursuri și încercând efectiv să se achite integral de obligațiile ce-i revin. În prezent predă după un program stabilit de catedra de limbi romanice. Referitor la unele persoane cu care a intrat în contact în ultimul timp, amintesc pe: A., cetățean libanez, absolvent al facultății de medicină. Pe acesta presupun că l-a cunoscut prin intermediul lui F. G. (în prezent aceasta se află la Budapesta — se pare că definitiv); Două cetățene brazilience, una dintre ele se numește A., iar cealaltă I., care locuiește pe Bd. Magheru în blocul «Grădinița»; R., cetățean portughez, funcționar al Ambasadei. Pe data de 16 nov. a fost ziua de naștere a lectorului portughez, pe care și-o va serba sâmbată 19 nov. a.c., la domicillul lui R. din str. Mîntuleasa nr. /…/ (?) la care voi participa și eu. La această aniversare vor participa și funcționari ai ambasadei.”

„IOAN”

„Relațiile cu Portugalia sunt în regres”

„Marți 14.02.1989, lectorul portughez J. F. P. a revenit în România. Din cele relatate de el reiese că, în urma unor contacte Intre forurile competente român si portughez, nu s-a ajuns la o înțelegere cu privire la condițiile de funcționare a lectoratului din cadrul Facultății de Filologie București. Drept urmare, contractul lectorului nu a fost reînnoit. Atmosfera generală a relațiilor culturale între România si Portugalia se caracterizează în momentul de față, dupa părerea profesorului P. (comunicată strict confidențial), printr-un vizibil regres. Lectorul regretă mult că părăsește România tocmai în momentul în care începuse să se familiarizeze cu limba și cultura română și dacă lectoratul se va redeschide, probabil va reveni la București. Deocamdată se va duce în Zimbabwe, la Harare, unde i s-a oferit un post. Prof. P. a părăsit Bucureștiul luni, 20.februarie, îndreptându-se spre Lisabona. Pâna la plecarea sa, s-a mai întâlnit cu persoanele cu care a avut legături în timpul șederii în România: A., cetățean libanez, domiciliat în str. Arutela, bl. ie e je Soreia, cetățeana braziliană; M. ? cetățean român, student. Marian MUNTEANU, student la Fac de Filologie. În timpul întrevederilor nu s-au discutat probleme deosebite. Prof. P. a spus că intenționează sa revină, dacă va avea posibilitatea, în România ca turist.”

„IOAN”

Anchetat penal în cazul Petre Țuțea

Tot din documentul CNSAS mai reiese că Marian Munteanu a fost cercetat penal de ofițeri din cadrul Securității Municipiului București, „în vederea influențării, compromiterii și a determinării să renunțe la preocupările ostile și la relațiile cu Petre Țuțea”. Din dosarul CNSAS reiese că Marian Munteanu făcea parte dintr-un grup de studenți care îl ajutau pe Petre Țuțea la transcrierea unor lucrări filozofice și îi acordau îngrijiri. Despre acești studenți, organele de Securitate stabiliseră că erau influențați de Petre Țuțea, „în spirit legionar, anticomunist și dușmănos la adresa politicii țării noastre, denigrarea partidului și a conducerii acestuia”. În cadrul anchetei penale, Marian Munteanu a dat două declarații pe 12 și, respectiv, 15 mai 1989.

Informator dar nu colaborator

CNSAS explică de ce nu i se poate atribui, totuși, lui Marian Munteanu calitatea de lucrător/ colaborator al Securității, în sensul legii: Potrivit art. 2 lit. b din Ordonanța de Urgență nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 293/2008, calitatea de colaborator al Securității nu poate fi reținută decât în privința persoanelor care au furnizat informații „prin care se denunțau activitățile sau atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist și care au vizat îngradirea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului”. Documentele citate în cuprinsul prezentei adeverințe nu fac referire la activități sau atitudini „potrivnice regimului totalitar comunist”. Marian Munteanu poate contesta adeverința CNSAS la Curtea de Apel București, în termen de 30 de zile.

Verificare făcută la solicitarea Societății Academice Române

Din comunicatul remis de CNSAS față de verificărilor efectuate în ceea ce îl privește pe Marian Munteanu reiese că acesta a cerut, încă din anul 2005, „eliberarea unei adeverințe privind neapartenența și necolaborarea mea cu Securitatea”. CNSAS explică că, la momentul acela, Munteanu nu era cunoscut în evidențele sale. Apoi, s-au făcut demersuri de obținere a dosarului care a fost vizionat de Marian Munteanu pe 13 august 2009. Însă, în mod surprinzător, Munteanu, deși avea acest drept, nu a vrut nici să deconspire sursele identificate și nici să facă fotocopii după dosar. De asemenea, pe 5 iulie 2016, Marian Munteanu a fost invitat la CNSAS să vizioneze microfilmul întocmit de fosta Securitate pe numele său. A doua zi, el a cerut amânarea programării, urmând stabilirea unei date de comun acord. Însă, susține CNSAS, nici până în ziua de astăzi Marian Munteanu nu a mai dat curs acestei invitații. CNSAS mai precizează că verificarea lui Munteanu s-a făcut la solicitarea Societății Academice Române, care, în cerea depusă pe 20 aprilie 2016, a invocat calitatea acestuia de membru fondator al Fundației „Euxinus”.

Tag-uri:
Marian Munteanu, CNSAS, securitate, evz, PCR, Munteanu Marian Teofan Dragoș, Facultatea de Filologie Bucuresti, Franța, Portugalia

În lipsa unui acord scris din partea Evenimentul Zilei, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului CNSAS confirmă dezvăluirile „Evenimentul zilei”. Marian Munteanu, dovedit cu acte: a fost plătit de Securitate ca să toarne profesori și studenți străini.

https://stiri-zilnic.com/wp-content/uploads/2016/10/06-07-marian-munteanu-nd-465x390.jpghttps://stiri-zilnic.com/wp-content/uploads/2016/10/06-07-marian-munteanu-nd-465x390-300x300.jpgrootstireaActualitate/EsentialJustiţie
Autor: Petrisor Cana | vineri, 21 octombrie 2016 | 0 Comentarii | 22 Vizualizari Marian Munteanu, pentru Cotidianul: „Salut decizia CNSAS...

Preluat de la EVZ