Autor:
Roland Cătălin Pena
| joi, 01 septembrie 2016 | 0 Comentarii
| 30 Vizualizari

Ana Maria Constantin primește diploma de absolvire FOTOGRAFII: FACEBOOK

Ana-Maria Constantin a absolvit în primăvară celebra universitate, cu specializare dublă, în Astrofizică şi în Calculatoare, plus un Certificat de limba franceză. Va lucra la Microsoft, ca inginer software în departamentul Azure Cloud & Enterprise.

În clasa a VIII-a a obţinut Premiul III la Olimpiada Naţională de Fizică, şi cu asta o bursă la Liceul Internaţional de Informatică din Bucureşti. „M-am mutat în căminul liceului în clasa a IX-a şi am avut norocul să fiu plasată în cameră cu Mădălina Persu, cu trei ani mai mare decât mine, care îşi pregătea pe atunci aplicaţiile pentru facultate în America şi care mi-a povestit despre etapele care trebuie parcurse pentru a pune la punct un dosar de aplicaţie.

În liceu am participat în fiecare an la Olimpiadele Naţionale de Fizică şi de Astrofizică, iar începând cu clasa a X-a m-am calificat la Olimpiadele Internaţionale de Astronomie şi Astrofizică din China, Crimeea (care pe atunci făcea parte din Ucraina), Polonia şi Brazilia, de unde am venit acasă cu trei medalii de bronz şi una de aur. În paralel, am participat la diferite şcoli de vară în America – în vara dintre clasa a X-a și a XI-a am fost acceptată în cadrul unei tabere de şase săptămâni organizată de Caltech şi MIT, unde am luat cursuri de matematică, fizică, astronomie şi informatică. În vara dintre a XI-a şi a XII-a am făcut cercetare în astronomie la Stony Brook University din New York, analizând etapele primare de evoluţie stelară şi de formare a sistemelor planetare”, îmi rezumă Ana- Maria Constantin drumul ei dintr-o şcoală din Caracal la Harvard.

Specializarea ţi-o alegi din al doilea an de facultate

Am întrebat-o pe Ana-Maria de ce a preferat să meargă la facultate în America. Mi-a răspuns că e un mare fan al sistemului american de Liberal Arts în comparaţie cu cel european: „Am ştiut dintotdeauna că se potriveşte mai bine intereselor mele. În State nu dai examen de admitere la un anumit departament, ci aplici la o universitate fiind evaluat pe o gamă complexă de criterii. Odată admis, în primul an ai libertatea să îţi iei orice cursuri vrei pentru a explora diferitele subiecte de care eşti pasionat (ai la dispoziţie un catalog cu 8000 de listări), urmând să îţi declari specializarea de-abia la mijlocul anului II. Spre exemplu, eu am avut o specializare dublă în Astrofizică şi în Calculatoare, dar mi-am luat şi un Certificat de limba franceză. Am colegi care au început facultatea fiind foarte hotărâţi să se dedice unui anumit domeniu, iar alţii care au schimbat departamente în fiecare semestru până în toamna anului IV”.

Flexibilitatea academică, un privilegiu

Consideră că flexibilitatea academică pe care o oferă facultatea este foarte sănătoasă: „Suntem studenţi, deci suntem într-o perioadă de formare. Faptul că avem posibilitatea să fim expuşi cât mai multor idei şi să ne luăm cursuri sau să facem cercetare în departamente diverse ne permite să luam decizii mult mai informate cu privire la profesia pe care vrem să o practicăm după absolvire. Din păcate, această flexibilitate academică despre care vorbesc este un privilegiu pe care l-am avut în Harvard, şi nu un drept al studenţilor de pretutindeni”.


Primul contact cu Harvardul şi adaptarea


Bănuia de la bun început că viaţa din campus va fi foarte diferită de cea pe care o avea în România, însă chiar nu ştia la ce să se aştepte sau ce standarde i se vor impune: „Totul era altfel, sistemul de notare, temele pe care le primeam, conversia Fahrenheit – Celsius, veveriţele şi iepuraşii din campus. Pe un ton serios însă, ce mi-a plăcut cel mai mult în ultimii patru ani a fost comunitatea foarte diversă şi grupul de prieteni din campus, faptul că am avut mereu ceva de învăţat unii de la ceilalţi. Am fost întotdeauna entuziasmată să cunosc oameni noi şi să ascult care au fost experienţele lor înainte de facultate, sau care sunt planurile lor de viitor. Mi-a fost destul de uşor să mă adaptez la viaţa din America, stilul de acolo mi se potriveşte foarte bine. Personal, consider că America este cea mai bună ţară în care să te stabileşti în afară de cea natală, pentru că este o ţară de imigranţi în care diversitatea este celebrată, nu criticată; în care poţi să îţi păstrezi obiceiurile de acasă şi, în acelaşi timp, să fii foarte integrat în comunitatea de acolo”.

Mândră că e româncă

Ana-Maria nu a avut complexe:

„Am fost întotdeauna mai mult decât comodă şi de mândră să spun că sunt din România. Suntem cunoscuţi în State ca fiind foarte bine pregătiţi la matematică şi la fizică, iar colegii mei internaţionali au fost tot timpul curioşi să înveţe despre tradiţiile şi obiceiurile noastre de acasă. Eu povestesc cu mare drag cum am copilărit pe Valea Oltului, şi chiar am avut mulţi prieteni care au venit în vizită acasă la mine în România. Tuturor le-au plăcut peisajele de la noi, au fost foarte impresionaţi de gemul, de zacusca şi de vişinata făcute de mama, şi au admirat feţele de masă cu motive tradiţionale cusute în zonele de la ţară. Dacă în primul an în care am plecat de acasă am simţit pentru o perioadă că trăiesc în două lumi diferite, aici şi acolo, acum sunt foarte mulţumită ca cele două lumi co-există, şi că prietenii din America şi cei de acasă, plus familia s-au cunoscut reciproc. Când sunt în România îmi este dor de colegii de acolo, când sunt în State îmi este dor de casă, încerc totuşi să echilibrez cele două părţi şi să petrec timp în ambele locuri”.


Planurile de după absolvire

Foto: Înainte de ceremonia de absolvire (Ana Maria – a treia din stânga)


Din septembrie o să lucreze la Microsoft în Seatle, ca inginer software în departamentul Azure Cloud & Enterprise, mai exact pe partea de securitate: „Am mai avut un internship acolo acum doi ani, lucrând pe Windows atunci, şi mi-a plăcut foarte mult cultura companiei – am învăţat lucruri noi şi am întâlnit oameni extraordinari. În ultimul an am cochetat şi cu domeniul financiar, şi am avut un internship la Goldman Sachs în New York – poate o să vreau să revin acolo cândva. Pe termen lung aş vrea să tranziţionez spre Finance Technology, este un domeniu din ce în ce mai interesant şi cu mult potenţial de dezvoltare. Băncile mari au nevoie de platforme şi de metode de investiţii noi pentru a deveni mai eficiente. În primii câţiva ani după absolvire îmi doresc însă să îmi perfecţionez abilităţile tehnice, apoi o să vreau probabil să merg la Business School”.

Sfaturi pentru liceenii de acasă

Pe elevii noştri de liceu, Ana-Maria îi încurajeză să fie toleranţi şi să gândească cu capul lor, în afara normelor impuse de societate: „Cred că în viaţă este bine să analizezi toate lucrurile şi ideile care ţi se prezintă, dar să nu le accepţi decât pe acelea cu care eşti personal de acord, ca urmare a unui proces de gândire raţional. În paralel, respectul pentru cei din jur ar trebui sa fie ceva care se câştigă în timp, nu care vine de la sine, influenţat de vârsta altora, de funcţia lor etc. Cred, de asemenea, că este vital să reevaluăm constant anumite practici şi obiceiuri la nivel de societate, faptul că lucrurile au fost făcute într-un anume fel până acum nu înseamnă că trebuie făcute la fel şi în continuare; să fim deschişi în a asimila idei noi, care să ne ajute să progresăm. Aş încuraja în acelaşi timp elevii din România să înveţe istorie foarte bine. În America nu este predată istoria decât limitat la clasele I – XII, motiv pentru care anumiţi oamenii de acolo nu înteleg gravitatea ideologiilor pe care le susţin”.

E un mit că doar olimpicii pot studia în SUA

„Vreau să sfatuiesc toţi elevii de liceu din România care vor să studieze în străinătate să aplice la facultate cu încredere. Faptul ca în America se intră numai dacă eşti olimpic, sau numai din anumite licee nu este decât un mit. Sunt foarte mulţi elevi talentaţi în România la materii lipsite de olimpiade internaţionale, dar din păcate la noi în ţară nu există instituţii care să le valideze talentul şi care să îi promoveze. Cred însă că dacă îţi doreşti ceva cu adevărat şi eşti dispus să munceşti pentru asta, orice este posibil. Unul dintre colegii români din Harvard de anul acesta a intrat la facultate fiind foarte pasionat de artă, de domeniul teatrului şi al filmului. Încă de când era în liceu era directorul unui festival de filme făcute de adolescenţi, în Bucureşti. M-am bucurat foarte mult când a fost acceptat la Harvard. Ca ţară putem să oferim mai mult decât olimpici la matematică, fizică sau informatică. Colegul despre care vorbesc este în paralel implicat şi în proiecte de voluntariat, fiind totodată un susţinător dedicat al comunităţii LGBT din România”, precizează Ana-Maria.


Recunoscătoare dascălilor şi mamei

Foto: Ana Maria cu familia la absolvire


„Am avut permanent profesori şi mentori extraordinari care m-au îndrumat pe parcursul liceului, doamna profesoară de fizică Rodica Ionescu fără de care nu cred că aş fi reuşit nimic, domnul Petru Crăciun din Suceava, care ne organiza loturile şi taberele de Astronomie, domnul inspector general Sorin Trocaru, care ne însoţea şi ne încuraja întotdeauna la olimpiadele internaţionale, domnul Mihail Sandu de la Călimaneşti ale cărui cărţi au fost baza cunoştintelor mele de Fizică, cadrele didactice şi domnii directori de la Liceul Internațional de Informatică din Bucureşti, şi bineînţeles mama mea, care m-a încurajat şi m-a susţinut constant”, spune Ana-Maria.


Cele mai frumoase amintiri

Are foarte multe de povestit. Îşi aminteşte cu drag de anul I, când presiunea academică nu era chiar atât de mare şi descoperea zona campusului şi oraşul Boston: „Colegii români care erau atunci în anul III organizau petreceri frumoase la care ascultam muzică de acasă şi la care ne întâlneam şi cu ceilalţi români de la universităţile din zonă – MIT, Brown, Yale, Princeton, şi le făceam cunoştinţă cu prietenii americani. În afară de asta am luat la rând bibliotecile şi muzeele din Cambridge şi Boston, toate cu o istorie unică, cu un decor şi o personalitate aparte. Îmi place mult să călătoresc. Am mers în excursii sponsorizate de facultate în Franţa, în Arizona, în Hawaii, în Texas, în Grecia şi în Israel”.


A studiat Pitica Albă

Acum că a absolvit îşi aminteşte cu nostalgie şi de cursuri şi de multele nopţi nedormite în care o prindea răsăritul soarelui în timp ce îşi făcea temele: „Mi-a plăcut mult cursul de Sisteme de Operare pe care l-am luat în anul II, un curs de Cosmologie pe care l-am luat anul acesta, şi teza de cercetare în astrofizică teoretică pe care am scris-o în anul II, în care am analizat cât de viabilă este o metodă de a descoperi forme de viaţă inteligentă pe planete de mărimea Pământului care orbitează în jurul unor stele de tip White Dwarf (Pitica Albă)”.

Tag-uri:
Valea Oltului, Maria Constantin, Azure Cloud, Olimpiada Na, Liceul Interna, Mădălina Persu, Olimpiadele Na, Olimpiadele Interna, Stony Brook, New York, Liberal Arts, Goldman Sachs, Finance Technology, Business School, Rodica Ionescu, Petru Crăciun, Sorin Trocaru, Mihail Sandu, Liceul Internațional, Pitica Albă, White Dwarf, elevă, Ana Maria Constantin, America, Academie, Facultate, învăţământ, absolvire, Harvard, româncă, Ana-Maria, liceeni, SUA, olimpici, Bucureşti, artă, festival, Princeton, Cambridge, Boston, Zale, Brown, MIT, Arizona, Franţa, Hawaii, Texas, Grecia, Israel

https://stiri-zilnic.com/wp-content/uploads/2016/09/14-15-harvard-1-465x390.jpghttps://stiri-zilnic.com/wp-content/uploads/2016/09/14-15-harvard-1-465x390-300x300.jpgrootstireaActualitate/EsentialEducaţie
Autor: Roland Cătălin Pena | joi, 01 septembrie 2016 | 0 Comentarii | 30 Vizualizari Ana Maria Constantin primește diploma de absolvire...

Preluat de la EVZ