Autor:
Anca Simionescu
| luni, 22 august 2016 | 0 Comentarii
| 6 Vizualizari

Rodica Coposu (dreapta) și Flavia Coposu Bălescu, surorile liderului țărănist Corneliu Coposu, i-au fost alături până în ultima clipă FOTO: RĂZVAN VĂLCĂNEANȚU

Corneliu Coposu a petrecut 17 ani în închisorile comuniste, pentru că „a fost prea rigid“ și puțină lume știe că Ceaușescu i-a oferit șansa să plece în Franța. Surorile cunoscutului lider țărănist au vorbit și despre relația cu Doina Cornea

Despre Rodica Coposu (84 de ani) și Flavia Coposu Bălescu (92 de ani) se vorbește ca despre un personaj colectiv. Surorile cunoscutului lider țărănist, Corneliu Coposu, se completează și, timp de aproape un secol, au fost martore ale istoriei din primul rând. În cochetul apartament din centrul Capitalei, după Revoluție, Corneliu Coposu a pus la cale viitorul României. Tot aici s-a vorbit pentru prima dată și despre Convenția Democrată. Cu greu găsești o poză a Seniorului aici. Doamnele Coposu nu au păstrat vreun album și nici scrisori, o precauție dobândită în urma terorii din perioada în care oricând putea intra securitatea ca să facă percheziție.

Surorile Seniorului au multe amintiri, dar spun cu modestie că „n-au făcut politică, doar s-au aflat pe lângă ea“. „Clasa politică a involuat. Primul Parlament, făcut după anii 90, a fost mai reușit decât acesta. Cei de atunci erau comuniști, dar aveau un pic de cultură, o idee despre ce trebuie să facă acolo. Acum este o catastrofă. Aproape 600 de parlamentari ne stau pe cap degeaba“, spune cu regret Rodica Coposu.

Lecții de marxism… pe șantier

Corneliu Coposu s-a născut într-o familie de politicieni. A fost apropiat al lui Iuliu Maniu și a studiat aproape toată viața. „În perioada în care lucra pe un șantier, Cornel l-a ajutat pe unul dintre maiștri să-și facă pregătirea pentru seminariile de marxism. Studiase doctrina marxistă pentru a o putea combate“, își amintește Flavia Coposu Bălescu. Și după ce a ieșit din închisoare, Corneliu Coposu a continuat să studieze. Mergea după orele de șantier la Biblioteca Academiei, dar și la Arhivele Statului. „Am aflat asta după 1990, când au apărut primele dosare. Am mers să le citim, dar era foarte obositor să vezi cum ai fost urmărit minut cu minut“, adaugă ea.

Securiștii au speriat un bloc întreg

„Erau scrise multe mărunțișuri: când te-ai urcat în tramvai, cât ai plătit pe mere… Era o întreagă poveste acolo despre cum Cornel a intrat într-un bloc, de pe Bd.Lascăr Catargiu și cel care îl urmărise nu știa unde s-a dus. Vă dați seama ce bucurie pe oamenii aceeia care s-au trezit cu Securitatea la ușă ca să-i întrebe dacă îl cunosc pe Corneliu Coposu. Acolo, la etajul șapte, stătea sora cumnatei noastre. Am renunțat să mai mergem la Arhive“, își amintește Rodica Coposu.

„Trădarea” lui Rațiu

Mulți cred și acum că victoria în alegerile din noiembrie 1996, câștigate de Convenția Democrată din România (CDR) cu 30,7% din voturi, i se datorează lui Corneliu Coposu. Seniorul, care murise cu un an înainte, a pledat pentru înființarea CDR, la care au aderat toate partidele de dreapta.


FOTO:Fostul președinte Emil Constantinescu, un lider politic ce a benefi ciat de valul de simpatie al Seniorului FOTO: MEDIAFAX



„Nenorocirea a fost, cred, că nu am avut persoane bine pregătite ca să poată gestiona cuceririle CDR, iar ideea a fost compromisă. CDR a dezamăgit pe toată lumea și, din nefericire, cred că pretențiile au fost foarte mari. În momentul în care au pus mâna pe putere, cred că n-au avut cu cine lucra. A fost și o mare intoleranță, iar istoria se repetă. Uitați-vă ce nebunie a fost când a venit Iohannis în fruntea statului. În două săptămâni au cucerit două milioane de voturi. Cum a venit însă la putere, au început criticile. Așa s-a întâmplat și în 1996“, a spus Rodica Coposu.

Ion Rațiu a ratat șansa de a fi președinte

„După ce Emil Constantinescu a ajuns președinte, Ion Rațiu a fost convins că el n-a ajuns să candideze din partea CDR, din cauza lui Corneliu. N-a fost așa. Fiecare partid din CDR a propus reprezentanți. S-a tot votat, până când a rămas unul. Au fost, inițial, nouă candidați. PNȚCD l-a propus pe Ion Rațiu, care s-a clasat al doilea în preferințe, după Constantinescu, aproape în fiecare tur. La ultima votare concurau Nicolae Manolescu, Ion Rațiu și Emil Constantinescu“, a povestit Rodica Coposu.

„Se vorbea atunci că Ion Rațiu a făcut o înțelegere cu UDMR, ca să-l susțină. Întâmplarea a făcut ca după alegeri să vină la noi în acasă o delegație a maghiarilor. Nu știu cine erau, dar l-au așteptat pe Cornel să vină de la Snagov. I-am auzit vorbind despre angajamentul cu Rațiu și au spus că regretatul politician a avut la votare un discurs penibil, în timp ce Emil Constantinescu a entuziasmat. Au mers pe mâna lui Constantinescu, deoarece erau șansele mai mari“, a adăugat doamna Coposu.

Acuzat că a omorât țăranii la Răscoala din 1907

EVZ: Cine vă mai trece pragul?

Rodica Coposu: Păi, din Convenție nu prea mai are cine… Domnul Emil Constantinescu, dar foarte rar. Nu eram în relații de prietenie, dar este foarte politicos când ne vede.

– Ion Iliescu a avut o controversă cu fratele dvs…


FOTO: Ion Diaconescu, Doina Cornea, Ion Rațiu și Corneliu Coposu, alături de mai mulți membri ai Convenției Democrate FOTO: MEDIAFAX



Rodica Coposu: O singură dată Iliescu i-a recunoscut meritele. La aniversarea academicianului Tudorel Postolache, la care am fost invitate. Fostul președinte a spus că dacă Corneliu n-ar fi convins partidele parlamentare să semneze cererea de aderare la UE, probabil că România n-ar fi ajuns membră. E adevărat că la momentul respectiv nu-l mai costa nimic. Săracul Cornel era mort de multă vreme.

– Lui Corneliu Coposu i s-au adus multe acuzații…

Flavia Coposu: Cornel a îndurat o mare mizerie. Primea scrisori până și de la mamele soldaților care depuneau jurământul și care îl acuzau că din cauza lui n-au voie să-și vadă copiii. Nu vă spun ce înjurături și blesteme. Îl acuzau că a omorât țăranii în 1907, deși era născut în 1914, și că a venit să-și ia înapoi minele și moșiile. Ba și că a vândut blugi împreună cu Doina Cornea

 – Se vorbea și despre o relație cu Doina Cornea…

F.C: Da, că ar avea o fată cu Doina Cornea. Cum putea el să aibă copil când a fost în închisoare. Noi am avut o soră, pe care o chema Doina, și probabil că așa s-a născut confuzia. Până și domnul Ion Băieșu a scris într-un articol, care făcea de fapt referire la faptul că PNȚ a făcut pact cu legionarii, că în timp ce el stătea și tremura că vine securitatea la poartă pentru că scrisese ceva care nu era pe placul Partidului, Coposu se lăfăia pe Champs Elizee bând cafea și mâncând croissante.

– V-ați gândit vreodată să părăsiți țara?

R.C.: Nu. Eram prea legați de familie. Lui Cornel i s-a propus să plece din țară. Când Ceaușescu trebuia să facă o vizită în Franța, se pregătise acolo o manifestație ostilă, teribilă. Unul dintre apropiații dictatorului a venit și i-a propus să plece în Franța, ca să aranjeze lucrurile cu Diaspora. Îi garantau că familia nu o să pățească nimic, îi plăteau drumul și spuneau că, dacă vrea, poate să rămână acolo. Corneliu i-a refuzat.

F.C.: Cine l-ar fi crezut? Vă dați seama că l-ar fi linșat prietenii. Cine ar fi crezut că un om care a stat 17 ani în închisoare vine să spună asta. În 1964, când a venit în București după domiciliu forțat, a fost chemat la Gheorghe Georghiu Dej. Acesta i-a propus să scrie la „Glasul Patriei“, un ziar care se făcea pentru străinătate. Ar fi trebuit să spună că, după atâția ani petrecuți în pușcărie, a găsit România prosperă. Cornel îl cunoștea pe Gheorghiu Dej din 1944, pe când el era ministru adjunct la Economie, iar Dej la Comunicații. Gheorghiu Dej i-a spus că regretă că a petrecut atâția ani în închisoare, dar „a fost prea rigid“. Corneliu i-a răspus că nu este interesat de propunere.

R.C.: Înainte de a fi arestat, Petru Groza i-a oferit lui Corneliu Coposu postul de ambasador, sau atașat de presă, la ambasada din SUA. Cornel i-a răspuns că nu poate să primească, deoarece partidul din care face parte este în opoziție. Groza l-a avertizat atunci să se gândească bine dacă nu merge, deoarece închisorile americane sunt mult mai ușor de suportat decât cele rusești. „Ce o fi, o fi!“, a replicat Corneliu.

„Nu am avut voie să ne plângem“

Familia a trecut prin multe probleme, dar nu s-au plâns: „De câte ori aveam dorințe și nu le puteam îndeplini, mama ne zicea: «Cum poți să te revolți tu și să suferi pentru cine știe ce prostie. Te gândești la fratele tău care n-a văzut soarele de atâta timp?». Sigur că am trăit mizerii. Dar n-au fost merite. Corneliu nu s-a văitat niciodată. Am aflat pentru prima dată că a fost bătut când Lucia Hossu Longin i-a luat interviu. Spuseseră alții. L-am întrebat de ce nu ne-a spus. «De ce s-o necăjesc pe mama», mi-a răspuns. «Ce schimb eu, acum, dacă vă spun că am mâncat bătaie. A trecut. Asta e!». Când a ieșit din închisoare, fostul președinte PNȚCD și-a întrebat familia dacă vrea să-l mai primească. „A spus că dacă acest lucru strică carierelor noastre, se retrage. I-am răspuns că n-am făcut nicio carieră faimoasă și n-avem ce pierde, așa că poate să rămână liniștit“, a povestit Flavia Coposu.

Cum a dat Regina Ana mâna cu minerii

Ultima ieșire în public a Rodicăi Coposu a avut loc pe 13 august, când sora fostului lider PNȚCD și-a luat rămas bun de la Regina Ana, pe care a admirat-o foarte mult. „În 1996, Regina Ana a făcut o vizită în diferite localități din Ardeal. A spus că vrea să vadă și satul în care s-a născut Corneliu Coposu. În cadrul acestei vizite a mers în comuna Bogota. Ne-am dus s-o întâmpinăm. A apărut îmbrăcată simplu, într-o rochie de vară. Copiii cu flori în mâini care au întâmpinat- o au fost dezamăgiți: „Asta este regina? Păi unde e hlamida și coroana!“. Majestatea Sa urma să ia o masa tradițională la o familie de țărani. S-a dus repede vestea și s-a strâns multă lume. Undeva, pe marginea drumului, era și un grup de mineri. Noi rămăsesem cu oarecare spaimă după Mineriade.

Regina Ana s-a dus la ei și le-a întins mâna. Oamenii s-au zăpăcit, se grăbeau să-și dea jos căștile din cap… să se șteargă pe mâini… Regina le-a spus că se bucură să-i vadă și apoi a intrat în casă. Țin minte că la masă era și o supă de găină cu tăiței făcuți în casă. Tăițeii din Ardeal sunt atât de fini, ca firul de păr. Regina Ana a întrebat de unde au cumpărat pastele. I-am explicat că nu se cumpără, ci se pregătesc în casă. În Bogota, e o probă pentru fetele de măritat să știe să facă tăiței“, a povestit Rodica Coposu.

Tag-uri:
corneliu coposu, comunism, Rodica Coposu, Flavia Coposu Bălescu, Revoluție, romania, capitala, Parlament, Iuliu Maniu, Convenția Democrată din România, CDR, UDMR, Emil Constantinescu, Snagov, Doina Cornea, sua, regina ana, mineri, petru groza, PNȚCD

https://stiri-zilnic.com/wp-content/uploads/2016/08/clipboard01_237-465x390.jpghttps://stiri-zilnic.com/wp-content/uploads/2016/08/clipboard01_237-465x390-300x300.jpgrootstireaActualitate/EsentialEVZ Special
Autor: Anca Simionescu | luni, 22 august 2016 | 0 Comentarii | 6 Vizualizari Rodica Coposu (dreapta) și Flavia Coposu Bălescu,...

Preluat de la EVZ