Autor:
Carmen Anghel
| sâmbătă, 20 august 2016 | 0 Comentarii
| 445 Vizualizari

Femeile romanilor erau mari iubitoare de podoabe. Purtau aur pe mâini, pe degete, în păr. Dar nici bărbații nu se lăsau mai prejos

Cum erau femeile romane? Veneau din inima Imperiului Roman, de la Roma, își permiteau tot luxul pe care și-l doreau. Și, probabil, în Dacia, la marginea Imperiului Roman, aveau cu atât mai multe dorințe legate de lux, viață, bărbații ducându-le departe de măreața Romă.


FOTO: Camee de sticlă: Hercule în luptă cu leul din Nemeea



Roma iubea aurul. Și femeile sale la fel.

Nu s-au făcut studii aprofundate despre cum se îmbrăcau. Dar se știe că foloseau, pentru ținutele lor, materiale ca mătasea, inul, cânepa. Trebuie să fi fost țesături fine, croieli fastuoase, tocmai bune pentru a pune în valoarea bogăția și originalitatea bijuteriilor.



FOTO: Ac de păr, descoperit la Romula, secolele II-III



Mărturii ale bogăției acestor aristocrate romane se pot vedea astăzi în colecția expoziției Tezaur de la Muzeul Național de Istorie a României. Despre aceste podoabe ne-a vorbit dr. Rodica Oanță –Marghitu, cercetător la MNIR.

„Lucrate cu precădere din aur și descoperite în Dacia romană și în Scythia Minor (Dobrogea), podoabele epocii romane din colecția expoziției Tezaur Istoric sunt ilustrative pentru diversitatea modelelor folosite în această zonă și, de cele mai multe ori, au forme ce trimit către o serie de seturi tipologice regăsite pe spații mai largi din cuprinsul Imperiului. În contextul lumii romane, podoabele reprezintă o varietate a artelor miniaturale ale căror principale beneficiare erau femeile care, aşa cum aflăm din prezentarea dezaprobatoare a lui Plinius cel Bătrân, „purtau aur pe braţe şi pe toată întinderea degetelor, la gât, în urechi, în împletitura cozilor”. Cu un aspect mai sobru, bărbaţilor le era acceptată folosirea inelelor şi ocazional, în cazul decoraţiilor militare, a colanelor şi a brăţărilor, mai spune istoricul.




Informații valoaroase

Pentru cei de azi, podoabele romane nu sunt doar simple obiecte destinate unei admiraţii estetice. „Pot fi interpretate ca documente de sine stătătoare, putându-ne oferi o serie de informații atât despre orfevri, mediul în care și-au dobândit cunoștințele și cel în care le aplicau, despre ambientul în care erau etalate cât și despre poziția în societate a persoanei care le purta, despre statutul şi puterea economică a acesteia, uneori chiar şi despre credinţele sale religioase. Deşi lucrate din materiale preţioase cu o valoare augmentată şi de calităţile artistice ale execuţiei, principala semnificaţie a unora dintre podoabe poate fi cea de insignă, însemn al statutului şi al poziţiei ocupate în ierarhia Imperiului”, ne introduce în lumea de demult muzeograful.


FOTO: Închizătoare de colier (detaliu)



Funcțiile podoabelor

Din perspectiva celor care le-au folosit, podoabele „puteau avea atât o funcţie decorativă, de înfrumusețare, cât și una de etalare a prosperității, de marcare a poziției avute în societate, dar și de subliniere a unei poziții pretinse sau proaspăt dobândite, așa cum procedează de exemplu nou îmbogățitul Trimalchios care nu se sfiește să se laude cu masivitatea propriei brățări și a celor purtate de soția sa, Fortunata. În virtutea unei relații intime cu proprietarul, podoabelor le putea fi conferită, de asemenea, și o semnificație magică, de amuletă, cu rolul de a ține la distanță toate manifestările răului”.


FOTO: Colier, descoperit în Dobrogea, secolul III



Aurul

Podoabele erau realizate din aur, din bronz sau din argint, dar și acestea erau aurite! Se mai foloseau perlele, pasta de sticlă și diferite varietăți de pietre multicolore, prețioase sau semiprețioase. „Valoarea și frumusețea pietrelor erau adesea sporite prin sculptarea suprafeței lor, cele pe care imaginile erau gravate în adâncime, fiind cunoscute sub numele generic de geme, iar cele pe care imaginile se profilau în relief sub cel de camee. Pe suprafaţa acestora puteau fi reprezentate imaginile divinităţilor panteonului roman, Jupiter, Atena, Mercur, Fortuna, Victoria, Pan, Satiri, Menade, diferite animale sau fiinţe fantastice sau groteşti, dar şi compoziţii care trimiteau către o serie de mituri cum era cel despre Leda şi lebăda, sau cum erau momentele din biografia eroică a lui Hercule”, explică dr. Rodica Oanță –Marghitu.


FOTO: Leda și lebăda, inel, sec. II-III



Descoperire. Dar bărbații?

Descoperirile arheologilor completează mărturiile scrise: „Unul din contextele funerare descoperite în 1959, în necropolele anticului Tomis (Constanţa), ne poate oferi o idee despre aspectul setului de podoabe purtate către sfârşitul secolului al III-lea de o doamnă care făcea probabil parte din înalta societate a oraşului. Alături de un numeros inventar ceramic și de sticlă, din mormânt au fost recuperate și mai multe piese de aur, o pereche de cercei, un colier de la care s-au păstrat câteva perle tubulare și sistemul de închidere, o pereche de brățări și un inel”. Domnii aveau partea lor de lux: „Despre podoabele cu valoare de insignă, purtate de această dată de domni, pot depune mărturie piesele din necropola romană-târzie de la Carsium (Hârşova). Se remarcă două fibule cruciforme, cu butoni în formă de ceapă. Funcţionând pe sistemul acelor de siguranţă din ziua de astăzi, fibulele reprezentau, în contextul lumii antice, un accesoriu folosit frecvent atât de femei cât şi de bărbaţi, pentru prinderea veşmintelor. Din multitudinea de forme pe care o pot avea fibulele, cele cruciforme, cu butoni în formă de ceapă, au avut o deosebită popularitate începând din prima jumătate a secolului al III-lea până după mijlocul secolului al VI-lea, timp în care, bineînţeles, aspectul lor a cunoscut numeroase schimbări şi variaţii”. Fibula avea să fie adoptată ca „insignă”. „Purtate cu precădere de bărbați, asociate probabil mai mult uniformei și demnităților militare, fibulele cu butoni în formă de ceapă au fost însă folosite și de funcționarii din administrație, fiind în principal un indiciu al angajării purtătorului în slujba statului. Cele de la Hârșova se numără printre versiunile cele mai frumoase și mai masive, sugerând poziția înaltă a posesorilor lor atât pe plan local cât și, prin raportarea la un sistem a cărui valabilitate funcționa pe tot cuprinsul Imperiului, în ansamblul contextului ierarhic al acestuia”, încheie istoricul călătoria prin lumea podoabelor romane.


FOTO: Inel cu chatonul ornamentat cu o gemă, reprezentând-o pe zeița Atena



Coafuri și cercei

Femeile romane foloseau pentru coafură acele de păr, unele ornamentate cu aur. Nici urechile nu rămâneau „orfane” de furmusețe. „Cerceii sunt una din cele mai bine reprezentate categorii, printre aceştia numărându-se atât versiuni foarte simple, lucrate doar dintr-o sârmă de aur terminată la un capăt în cârlig, iar la celălalt îndoită în buclă şi rulată întrun disc spiralic, cât şi exemplare cu o compoziţie mai elaborată, prevăzute adesea cu pandantive pe care puteau fi fixate pietre cu forme şi culori diferite”.

Gâtul primea coliere cu „o paletă impresionantă de modele şi combinaţii, aspectul lor variind în funcţie de forma zalelor şi de soluţiile de ritmare alese, una dintre opţiunile preferate fiind folosirea în acest scop a perlelor din pietre preţioase. Punctul de maximă atracție al podoabelor destinate împodobirii gâtului și pieptului îl reprezenta, uneori, un medalion în care putea fi montată o piatră gravată”. După cum spunea Plinius cel Bătrân, inelele erau și ele în vogă.

„Inele reprezintă poate cea mai bogată varietate a podoabelor romane. Purtate atât de femei cât și de bărbați, aveau uneori un rol strict decorativ, erau folosite ca sigilii și, ocazional, puteau avea și o semnificație simbolică”.

Tag-uri:
bijuterii, dacia romana, dacia, imperiul roman, Rodica Oanță, Rodica Oanță –Marghitu, MNIR, Tezaur Istoric, Jupiter, Atena, Mercur, Fortuna, Victoria, Pan, Satiri, Menade, Constanţa

https://stiri-zilnic.com/wp-content/uploads/2016/08/shutterstock-13513138-465x390.jpghttps://stiri-zilnic.com/wp-content/uploads/2016/08/shutterstock-13513138-465x390-300x300.jpgrootstireaActualitate/EsentialCultură
Autor: Carmen Anghel | sâmbătă, 20 august 2016 | 0 Comentarii | 445 Vizualizari Femeile romanilor erau mari iubitoare de podoabe....

Preluat de la EVZ