Autor:
Carmen Anghel
| sâmbătă, 21 mai 2016 | 0 Comentarii
| 440 Vizualizari

Un loc unic în București, ridicat nu pentru odihnă și plăcere, ci pentru a arăta cât e de frumoasă este România. Vila cu clopoței, vila doctorului Nicolae Minovici din Băneasa. O casă frumoasă, în stil neo-românesc

Vila cu clopoței a fost construită pentru a demonstra străinătății că există o Românie frumoasă, cultă, vizionară, care merită cunoscută!

Doctorul Nicolae Minovici s-a aflat mereu în preajma puterii, dar nu s-a folosit de asta. A fost un vizionar, un revoluționar. Cei trei frați Mina, Ștefan și Nicolae Minovici, au schimbat fața Bucureștiului, au înființat primul Serviciu de ambulanță din Europa care ducea medicul la locul accientului, au înființat Morga, au eradicat cerșetoria și vagabondajul din București (model pe care aveau să-l preia și nemții în Berlinul lor). Nicolae Minovici a fost primarul comunei Băneasa, dar și al sectorului de Verde de altădată, astăzi sectorul 5 al Capitalei. A curățat locul de tot ceea ce era rural, spune academicianul Constantin Bălăceanu- Stolnici, încât a nemulțumit multă lume. „I se spunea Dărâmătorul!”. „Rămâne un mister cum de la un băiețel care trăgea clopotele unei biserici dintr-un oraș de provincie, ca să poată supraviețui, Nicoale Minovici a devenit un om de știință respectat în toată lumea! A dobândit atâ-ta putere!”, spunea dr. Adrian Majuru, miercuri seară, la redeschiderea vilei cu clopoței.



Clopoțeii aveau rolul lor- trebuia să țină treaz, mai ales în conștiință, pe cel ce venea la vilă. Clopoțeii sunt, iarăși, la locul lor! „Mă plimbam cu tata, cu trăsura prin București, ajungeam aici și ne opream ca să ascultăm clopoțeii de la vila Minovici”, își amintește prof. univ. dr. Vladimir Beliș, cel care a condus mulți ani destinele Institutului Național de Medicină Legală din București. Atunci era liniște, nu era traficul acesta îngrozitor. Clopoțeii au fost gândiți să sune chiar dacă puterea vântului are adierea unei pene. Atunci, demult, se auzeu. Acum s-ar putea auzi doar dacă există vreun moment de grație, în care să nu treacă nicio mașină pe la Fântâna Miorița.



Stil popular românesc

În anul 1905 s-a ridicat „prima casă în stil popular românesc”, la bariera de nord a Bucureștiului. Era o pustietate. Așa cum își aminteau invitații de seamă acad. Constantin Bălăceanu-Stolnici și prof. univ. dr. Vladimir Beliș, era sălbăticie, era stuf.



După 1906, toți colaboratorii externi ai lumii medicale românești au fost aduși în vizită la „vila neodihnei” pentru a cunoaște o parte din cultura României


La peste o sută de ani distanță de la inaugurarea din anul 1906, vila dr. Nicolae Minovici s-a redeschis pentru comunitate, după finalizarea unui laborios proiect de consolidare, reabilitare și restaurare, care a durat doi ani (2014-2015) și a cuprins și parcul vilei. Expoziția inaugurală, curatoriată de dr. Adrian Majuru, manager al Muzeului Municipiului Bucureşti, este construită în jurul pionieratului medical al fraților Minovici și al generației lor. În expoziția „Frații Minovici – pionierat medical și univers spiritual” sunt prezentate, pentru prima oară, exponate din muzeul didactic de anatomie patologică al IN ML „Dr. Mina Minovici”, cum ar fi colecția de tatuaje umane realizată de Mina și Nicolae Minovici încă din secolul al XIXlea. Sunt expuse trusa medico-legală care a aparținut dr. Nicolae Minovici, microscopul folosit de frații Minovici în practica lor medico- legală, numeroase documente legate de activitatea lor științifică.


FOTO:Vila cu clopoței așteaptă vizitatorii



„Pentru a completă o imagine despre România, o ţară care se moderniza cu paşi repezi după 1860 dar care reprezenta încă un spaţiu extotic şi puţin cunoscut pentru mulţi dintre partenerii culturali şi ştiinţifici din Europa, Nicolae Minovici s-a hotărât să se dedice unui proiect, care să arate în mic, în detaliu, autenticitatea ţării sale”. Aceasta a fost vila cu clopoței, gândită de arhitectul Cristofi Cerkez.

Colecția de tatuaje

În expoziția de la vila cu clopoței sunt și tatuaje din colecția dr. Nicolae Minovici. „Moda tatuajelor în societatea românească o putem considera prezentă încă din timpul culturilor neolitice, dar în Evul Mediu tatuajul era întâlnit numai la nivelul păturilor superioare (element cultural preluat prin filieră orientală) și probabil la o serie de personaje mai extravagante precum Petru Cercel (1583- 1585, domnitor al Țării Românești) sau Gratiani Gaspar (1619-1620, domnitor al Moldovei)”, ne spune dr. Adrian Majuru. Apoi, odată cu modernitatea, moda tatuajelor s-a răspândit în toate structurile sociale. În spațiul românesc modern, prima sinteză a problematicii tatuajelor aparține medicului legist Nicolae Minovici. Acesta a publicat în anul 1898 lucrarea „Tatuajurile în România”. După 1850, societatea bucureșteană a cunoscut întreaga varietate a structurii sociale. Unul din elementele comune a fost tatuajul, cu întreaga sa simbolistică, deosebit de variată la rândul ei. Până la Revoluția din decembrie 1989, tatuajele nu aveau decât funcţia de identificare a apartenenţei la un grup şi/sau pe aceea de marcaj cu semnificaţii strict personale: „Gigi”, „Lola”, o inimă străpunsă de săgeată, o ancoră, o floare. Tatuajele au devenit o adevărată modă de-abia în zilele noastre, preluată din Occident.



Frații Minovici, savanți

În anul 1892, Mina Minovici convinge Comuna Bucureştilor, Ministerul Educaţiei Naţionale şi Ministerul Justiţiei să investească în cel dintâi proiect instituţional medico- legal european. Se ridică Clădirea Morgei.


FOTO:Frații Nicolae, Mina și Ștefan Minovici în fața Morgii către 1931



Ștefan

Ştefan Minovici, după finalizarea studiilor universitare, a organizat laboratorul catedrei de chimie analitică, care se află în şopronul unui imobil din strada Scaune. Ştefan Minovici înfiinţează „Societatea de Chimie din România”, care a devenit organismul oficial al României în Uniunea Internaţională de Chimie Pură şi Aplicată, cu sediul la Paris; organism care l-a onorat în 1925 cu funcţia de vicepreşedinte. În anul 1924 a fost chemat la Catedra de Chimie Organică din cadrul Facultăţii de Ştiinţe din Bucureşti, iar în 1926 devine membru corespondent al Academiei Române. În 1923, Facultatea de Farmacie i-a decernat diploma de „Doctor Honoris Cauza”.

Nicolae

La rândul său, Nicolae Minovici a înțeles să dea medicinii nu numai o semnificație științifică, ci și una socială și morală. În anul 1906, dr.Nicolae Minovici a apelat la concursul studenților din ultimii ani ai Facultății de Medicină, să facă practică într-o nouă ramură de activitate: „Ajutor de urgență în cazuri de accidente”, punând la dispoziția lor ambulanțele Societății, trusele chirugicale și tot ce aveau nevoie în exercitarea profesiunii lor de samariteni”. Această a fost începutul „Salvării” din Bucureşti. În 1906 a înfiinţat Societatea Salvarea, care a rezistat prin fonduri private până la naţionalizarea din anii 1948/1949; cel dintâi spital de urgenţă din România, al doilea din Europa, după acela din Moscova, în anul 1934. (Informațiile provin din prezentarea prof. univ.dr. Dan Dermengiu, director general al INML „Mina Minovici”).

Tag-uri:
casa, liniste, romania, baneasa, nicolae minovici, clopotei, stefan minovici, adrian majuru, bucuresti, institutul national de medicina legala, valdimir belis, constantin balaceanu stolnici, municipiul bucuresti, Cristofi Cerkez, Petru Cercel, revolutie, ministerul educatiei nationale, ministerul justitiei

https://stiri-zilnic.com/wp-content/uploads/2016/05/clipboard02_67-465x390.jpghttps://stiri-zilnic.com/wp-content/uploads/2016/05/clipboard02_67-465x390-300x300.jpgrootstireaActualitate/EsentialCultură
Autor: Carmen Anghel | sâmbătă, 21 mai 2016 | 0 Comentarii | 440 Vizualizari Un loc unic în București, ridicat nu...

Preluat de la EVZ