Vineri, 18 noiembrie 2022, după-amiază, toate televiziunile de ştiri, site-urile şi blogurile de influenceri au reprodus cu ajutorul lui copy-paste articolul publicat de site-ul austriac Kurier, tot vineri, dar mai devreme, sub titlul „Spaţiul Schengen: Karner este împotriva aderării Croaţiei, României şi Bulgariei”. Textul din Kurier era tipic ciorbelor fără gust din presa occidentală. O bucăţică de carne (declaraţia ministrului de Interne al Austriei) era aruncată într-o căldare de apă chioară. Esenţa, bucăţica de carne, adică, era dată de precizarea ministrului că Austria e împotriva extinderii zonei Schengen prin admiterea României, Bulgariei şi Croaţiei:

 

„Nu este momentul să votăm asupra extinderii acum, cînd sistemul frontierelor externe nu funcţionează. Extinderea unui sistem stricat nu poate funcţiona. Situaţia din Europa arată limpede că protecţia graniţelor externe nu funcţionează”.

 

Plecînd de la această declaraţie, titlurile din presa noastră au dat alarma:

„Un nou impas în aderarea României la Schengen”. „A treia ţară care se opune aderării României la Schengen”. 

 

Dacă şi pentru Breaking news-urile din presă ar funcţiona aplicaţia Ro -Alert, toate telefoanele mobile din ţară ar fi emis un ţipăt asurzitor.

Alarma dată de presă îşi are explicaţia.

 

Pe 8 decembrie 2022, peste puţin timp adică, Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne al UE urmează să decidă prin consens admiterea României, Bulgariei şi Croaţiei în Schengen. Dinadins am ocolit aserţiunea Să voteze dacă, deoarece Consiliul va lua în discuţie chestiunea numai şi numai dacă pipăirea voturilor spune clar că se va întruni consensul. Dacă o singură ţară se opune, Consiliul nu ia în discuţie chestiunea.

8 decembrie 2022 e momentul crucial pentru România. Asupra ţării noastre s-au revărsat în ultima vreme multe voturi cu felicitări pentru admiterea în Schengen.

 

De la cel din Parlamentul Europeană pînă la cel din Colegiul Comisarilor.

Aceste voturi sînt fără eficienţă. Asemenea unui buchet de flori adus cuiva în agonie în loc de medicamentul miraculos care să-l facă să-şi revină. 

Decizia crucială e cea din JAI, de pe 8 decembrie 2022.

Şi ea depinde de unanimitatea voturilor.

Pînă vineri, doar două ţări au arătat reticenţe: Olanda şi Suedia. 

În ambele cazuri, Guvernul, singurul care decide (părerea sau chiar votul Parlamentului poate fi la o adică eludată, chiar dacă nu fără riscuri) nu s-a pronunţat categoric. 

Premierul olandez a lăsat să se înţeleagă doar că ar avea obiecţii.

În cazul Suediei, sînt doar ipoteze că Guvernul s-ar opune extinderii sub presiunea situaţiei din Parlament.

 

Declaraţia ministrului de Interne al Austriei e însă una care trebuie luată în seamă drept periculoasă:

1) Potrivit Declaraţiei, Guvernul austriac el cel care se opune şi nu Parlamentul. Pentru Schengen, ministrul de Interne e cel care are ultimul cuvînt în Guvernul austriac.

2) Pînă acum Austria n-a dat nici un semn că s-ar opune. N-a dat nici un semn că ar avea şovăieli. În ianuarie 2022, ministrul de Interne austriac l-a asigurat pe ministrul nostru de Interne că Austria sprijină admiterea noastră în spaţiul Schengen.

Şi, deodată, pe ultima sută de metri, Austria anunţă că se opune extinderii.

În aceste condiţii, titlurile din presa noastră sînt prea liniştitoare faţă de semnificaţia declaraţiei. 

În 20 octombrie 2022, pe cristoiublog.ro semnam articolul „Neadmiterea României în Schengen poate fi Stalingradul regimului Iohannis”.

Scriam în acest articol că liderii României în frunte cu Klaus Iohannis au creat în ultima vreme un uriaş orizont de aşteptare în privinţa aderării.

 

Admiterea nostră în spaţiul Schengen pare a fi un eveniment de o certitudine absolută.

Astfel că el e deja sărbătorit de liderii noştri politici.

Se înţelege că, ştiind asta, am aşteptat cu nerăbdare să văd reacţiile politicienilor noştri la declaraţia ministrului austriac de Interne.

La ora cînd scriu acest comentariu (24, duminică, 20 noiembrie 2022), deşi de la difuzarea ştirii au trecut două zile şi ceva, în spaţiul public n-a apărut nici o reacţie. 

 

Dar nu numai politicienii, ci şi ziariştii s-au adîncit într-o tăcere stranie. Cu excepţia site-ului Spotmedia, nici o instituţie de presă, nici măcar dintre cele care-l duşmănesc pe Klaus Iohannis, n-a mai adăugat o silabă la articolul copiat vineri, din Kurier.

Uluit că în România nu s-a produs un uragan politic, ba chiar nu s-a produs nici măcar o adiere, am încercat să-mi explic motivul.

Fie şi la o simplă privire se vede limpede că în Politică şi în Presă funcţionează de vineri o Înaltă indicaţie:

Nici un cuvînt, nici o silabă măcar despre Declaraţia ministrului austriac de Interne! 

Dacă n-ar fi titlurile din după-amiaza de vineri, ai crede că declaraţia nici n-a existat.

Dacă e aşa, dacă e un consens, care ar putea fi explicaţia existenţei lui?

Răspunsul ni-l dă maniera ciudată în care a apărut Declaraţia austriacului.

Declaraţia a apărut în Jurnalul de la ora 12 al postului de radio public austriac. 

Cercetînd cum, cînd şi unde a fost dată declaraţia am constatat că ea a fost difuzată în cadrul emisiunii „Mittagsjournal, ca o a şasea ştire, şi a fost citată de site-urile Kurier şi Der Standard. 

Ascultînd emisiunea, mi-am dat seama că n-a fost vorba de un interviu acordat de ministru postului de radio din care s-a făcut o ştire, nici de un decupaj dintr-un interviu acordat altei instituţii de presă sau dintr-o declaraţie de presă.

 

Rîndurile despre opunerea Austriei sînt singurele care se aud la radio spuse de ministru. Pare a fi o declaraţie doar despre Schengen dată postului de radio. Nu ştiu dacă postul i-a solicitat-o aşa nitam-nesam sau ministru a cerut să i se ceară un punct de vedere. Şi mai bizar e faptul că ministrul n-a mai zis nimic despre chestiune după declaraţie, deşi ea e o lovitură politică, dar mai ales că, întrebat, cancelarul Austriac a refuzat să comenteze.

 

Sînt toate datele să credem că e vorba de lansarea unui balon de încercare.

Condiţiile difuzării, absenţa revenirii asupra subiectului par a fi dovada că prin ministrul de Interne Guvernul austriac ne-a trimis un mesaj. 

Un mesaj prin care Guvernul României e invitat la o negociere.

 

Tăcerea de beton din România îşi are explicaţia în receptarea adecvată a Mesajului.

S-a dat consemn să nu se facă tărăboi pentru ca o dată încheiat pe şest tîrgul să nu mire pe nimeni că Austria e pentru intrarea noastră în Schengen.

 

Austriecii au luat pe de-a moaca o parte însemnată din bogăţia României.

Ce mai vor să le dăm pentru a nu se opune admiterii noastre în Schengen?

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa [email protected]

http://stiri-zilnic.com/wp-content/uploads/2022/11/schengen-3.jpghttp://stiri-zilnic.com/wp-content/uploads/2022/11/schengen-3-300x300.jpgrootstireaUncategorised
Vineri, 18 noiembrie 2022, după-amiază, toate televiziunile de ştiri, site-urile şi blogurile de influenceri au reprodus cu ajutorul lui copy-paste articolul publicat de site-ul austriac Kurier, tot vineri, dar mai devreme, sub titlul „Spaţiul Schengen: Karner...