Comitetele premiilor Nobel nu fac niciodată aluzie la cine va câştiga premiile în medicină, fizică, chimie, literatură, economie sau pace, care vor fi anunţate începând de luni, 3 octombrie.

Primul premiu este cel pentru medicină, urmat de cel pentru fizică marţi, pentru chimie miercuri şi pentru literatură joi. Premiul Nobel pentru Pace 2022 va fi anunţat pe 7 octombrie, iar premiul pentru economie pe 10 octombrie.

Premiile sunt însoţite de o recompensă în bani de 10 milioane de coroane suedeze (aproape 900.000 de dolari) şi vor fi înmânate pe 10 decembrie.

Premiile în domeniul ştiinţei recompensează realizări complexe care depăşesc înţelegerea celor mai mulţi. Dar destinatarii premiilor pentru pace şi literatură sunt adesea cunoscuţi de audienţa globală, iar alegerile – sau omisiunile percepute – au stârnit uneori reacţii emoţionale.

Membrii Parlamentului European au cerut ca preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi poporul ucrainean să fie recunoscuţi anul acesta de către comitetul Premiului Nobel pentru Pace pentru rezistenţa lor la invazia rusă.

Deşi această dorinţă este de înţeles, această alegere este puţin probabilă, deoarece comitetul Nobel are o istorie de onorare a personalităţilor care pun capăt conflictelor, nu a liderilor din timpul războiului, a declarat Dan Smith, director al Institutului Internaţional de Cercetare a Păcii din Stockholm.

Smith crede că candidaţi mai probabili la premiul pentru pace ar fi cei care luptă împotriva schimbărilor climatice sau Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică, un fost laureat. Onorarea AIEA ar recunoaşte eforturile sale de a preveni o catastrofă radioactivă la centrala nucleară Zaporojie, ocupată de ruşi, aflată în centrul luptelor din Ucraina, şi activitatea sa în lupta împotriva proliferării nucleare, a spus Smith.

În unii ani, nu a fost acordat niciun premiu pentru pace. S-a făcut o pauză în timpul Primului Război Mondial, cu excepţia onorării Comitetului Internaţional al Crucii Roşii în 1917. Premiul nu a mai fost acordat între 1939 şi 1943 din cauza celui de-al Doilea Război Mondial. În 1948, anul în care a murit Gandhi, Comitetul Nobel norvegian nu a acordat niciun premiu, invocând lipsa unui candidat în viaţă potrivit.

De asemenea, premiul pentru pace nu conferă întotdeauna protecţie. Anul trecut, jurnaliştii Maria Ressa din Filipine şi Dmitri Muratov din Rusia au fost premiaţi “pentru lupta lor curajoasă pentru libertatea de exprimare” în faţa unor guverne autoritare.

În urma invaziei Ucrainei, Kremlinul a luat măsuri şi mai dure împotriva presei independente, inclusiv împotriva Novaya Gazeta a lui Muratov, cel mai renumit ziar independent din Rusia. Muratov însuşi a fost atacat într-un tren rusesc de un agresor care a turnat vopsea roşie pe el, rănindu-l la ochi.

În acest an, guvernul filipinez a ordonat închiderea organizaţiei de ştiri a lui Ressa, Rappler.

Premiul pentru literatură a fost, de regulă, imprevizibil. Puţini au pariat pe câştigătorul de anul trecut, scriitorul Abdulrazak Gurnah, născut în Zanzibar şi stabilit în Marea Britanie, ale cărui cărţi explorează impactul personal şi social al colonialismului şi al migraţiei.

Gurnah a fost doar al şaselea laureat al premiului Nobel pentru literatură născut în Africa, iar premiul s-a confruntat mult timp cu criticile că se concentrează prea mult pe scriitorii europeni şi nord-americani. De asemenea, este dominat de bărbaţi, cu doar 16 femei printre cei 118 laureaţi.

Un concurent clar este Salman Rushdie, scriitorul născut în India şi susţinător al libertăţii de exprimare, care a petrecut ani de zile în clandestinitate după ce conducătorii clerici din Iran au cerut moartea sa din cauza “Versetelor satanice” din 1988. Rushdie, în vârstă de 75 de ani, a fost grav rănit în august la un festival din statul New York.

Pe lista posibililor câştigători se află giganţi literari din întreaga lume: scriitorul kenyan Ngugi Wa Thiong’o, japonezul Haruki Murakami, norvegianul Jon Fosse, Jamaica Kincaid, născută în Antigua, şi franţuzoaica Annie Ernaux.

Unii oameni de ştiinţă speră ca premiul pentru fiziologie sau medicină să onoreze colegii care au contribuit la dezvoltarea tehnologiei ARNm folosită în vaccinurile COVID-19, care au salvat milioane de vieţi în întreaga lume.

“Când ne gândim la premiile Nobel, ne gândim la lucruri care schimbă paradigma şi, într-un fel, văd vaccinurile cu ARNm şi succesul lor cu COVID-19 ca pe un punct de cotitură pentru noi”, a declarat Deborah Fuller, profesor de microbiologie la Universitatea din Washington.

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Răspunde pe site-urile Aleph News, Mediafax, Ziarul Financiar și pe paginile noastre de social media – ȘTIU și Aleph News. Vezi răspunsul la Știu, de la ora 19.55, Aleph News.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa [email protected]

http://stiri-zilnic.com/wp-content/uploads/2022/10/medalie.jpghttp://stiri-zilnic.com/wp-content/uploads/2022/10/medalie-300x300.jpgrootstireaUncategorised
Comitetele premiilor Nobel nu fac niciodată aluzie la cine va câştiga premiile în medicină, fizică, chimie, literatură, economie sau pace, care vor fi anunţate începând de luni, 3 octombrie. Primul premiu este cel pentru...