Indicatorul recent actualizat al Statisticii neozeelandeze privind creşterea nivelului mării de coastă arată că rata s-a dublat între 1961 şi 2020, comparativ cu rata medie din perioada 1901-1960, în trei dintre cele patru situri monitorizate: Wellington, Lyttelton şi Dunedin.

 

Capitala Wellington a înregistrat cea mai mare creştere în ultimii 60 de ani, de 2.84 mm pe an, în timp ce Lyttelton, în apropiere de Christchurch, a avut cea mai mare tendinţă generală în ultimii 120 de ani, de 2.24 mm pe an.

 

Măsura a luat în considerare orice schimbări locale în mişcarea verticală a terenului, care poate fi cauzată de procese geologice sau de activitatea umană care provoacă subsidenţă, potrivit The Guardian.

 

Schimbările climatice au fost citate ca fiind una dintre principalele cauze ale creşterii nivelului mării. Pe măsură ce emisiile de gaze cu efect de seră încălzesc atmosfera Pământului, căldura este absorbită de ocean, a declarat Stats NZ, adăugând că expansiunea apei mării pe măsură ce aceasta se încălzeşte, combinată cu creşterea volumului mării cauzată de topirea gheţarilor şi a calotelor de gheaţă, toate acestea contribuie la creşterea nivelului mării.

 

Proiecţiile viitoare privind schimbările climatice indică faptul că nivelul mării va continua să crească”, a declarat Michele Lloyd, purtătorul de cuvânt al Stats NZ pentru mediu şi agricultură. „Creşterea nivelului mării afectează comunităţile de coastă, infrastructura, habitatele de coastă şi biodiversitatea”.

 

Linia de coastă a Noii Zeelande este vastă şi multe case sunt construite în apropierea ţărmului, unul din şapte locuitori, adică 675.000 de persoane, trăieşte în zone predispuse la inundaţii, în timp ce alte 72.065 de persoane trăiesc în zone care, conform proiecţiilor, vor fi supuse unei creşteri extreme a nivelului mării.

 

Un raport finanţat de guvern în 2020 de către Deep South Challenge, o colaborare ştiinţifică naţională, a constatat că cel puţin 10.000 de locuinţe din cele mai mari oraşe ale Noii Zeelande ar fi, de fapt, neasigurabile până în 2050, în timp ce administraţia locală din Noua Zeelandă estimează că valoarea infrastructurii locale expuse la creşterea nivelului mării se ridică la aproximativ 14 miliarde de dolari.

 

Problema “retragerii gestionate”, cine plăteşte factura atunci când creşterea nivelului mării sau inundaţiile fac o comunitate nesigură sau neasigurabilă, a devenit din ce în ce mai presantă în Noua Zeelandă. Guvernul s-a angajat să adopte o legislaţie privind retragerea gestionată până la sfârşitul anului 2023. Între timp, luna trecută, a lansat primul plan naţional al ţării pentru a se pregăti pentru dezastrele cauzate de schimbările climatice, inclusiv creşterea nivelului mărilor.

 

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Răspunde pe site-urile Aleph News, Mediafax, Ziarul Financiar și pe paginile noastre de social media – ȘTIU și Aleph News. Vezi răspunsul la Știu, de la ora 19.55, Aleph News.



Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa [email protected]

 

http://stiri-zilnic.com/wp-content/uploads/2019/06/pixel-1.pnghttp://stiri-zilnic.com/wp-content/uploads/2019/06/pixel-1.pngrootstireaUncategorised
Indicatorul recent actualizat al Statisticii neozeelandeze privind creşterea nivelului mării de coastă arată că rata s-a dublat între 1961 şi 2020, comparativ cu rata medie din perioada 1901-1960, în trei dintre cele patru situri monitorizate: Wellington,...