E o lege nescrisă a Istoriei, subliniată însă de cercetătorii sufletului colectiv, că în momente de tensiune dramatică, de tulburări ale lumii, popoarele să-şi îndrepte privirea către Cel din fruntea Statului. În astfel de împrejurări, Conducătorul, fie că e Rege, Preşedinte, şef de trib, Sultan sau Dictator e aşteptat de toată suflarea să se pronunţe asupra Crizei, s-o explice şi, mai ales, să dea seamă Poporului de ce face el, Conducătorul, pentru ca Delirul Istoriei să nu lovească naţiunea.

Criza ucraineană a început la 3 martie 2021 şi a escaladat la începutul lui 2022 după eşecul negocierilor de la Geneva. De atunci, din 10 ianuarie 2022, tensiunea în spaţiul internaţional a crescut pînă în vecinătatea Crizei rachetelor din 1962. În tot acest timp, asupra românilor s-au năpustit fake newsuri, păreri imbecile, declaraţii sforăitoare, pentru a crea o atmosferă de isterie naţională. O contribuie iresponsabilă la crearea acestei atmosfere aţîţătoare a avut Mircea Geoană. Abuzînd de funcţia sa de secretar general adjunct NATO, Mircea Geoană s-a mutat practic în România pentru a declanşa campania electorală în perspectiva prezidenţialelor din 2024 sub sloganul:

NATO, adică Eu, vă apără de Ruşi.

Puternica sa reţea din presă, cu vîrf de lance Trustul lui Dan Voiculescu, l-a susţinut pe Mircea Geoană în amplificarea isteriei naţionale.

Pe acest fond, potrivit Legii de care vorbeam mai sus, românii au aşteptat de la Klaus Iohannis o lămurire, o explicare, o dare de seamă.

Timp de peste două săptămîni, Klaus Iohannis n-a catadicsit să iasă în spaţiul public şi să explice românilor ce se întîmplă.

Dar nu numai atît.

Românii au aflat de la preşedintele Franţei că România va fi gazda unor trupe franceze, o premieră în istoria României de la Primul Război Mondial încoace.

După anunţul făcut de preşedintele Franţei, într-un discurs menit a dezvălui francezilor ambiţia napoleoniană a lui Macron de a-şi extinde sferele de influenţă în Est în defavoarea Americii, de la Cotroceni a venit doar mesajul de fericire, scris slugarnic în franceză, al preşedintelui Klaus Iohannis, prin care se mulţumea Franţei pentru c-a binevoit să-i satisfacă rugăminţile insistente de a trimite trupe în România.

Şi cu asta basta.

Preşedintele n-a socotit că se impune să explice românilor care-i afacerea cu chemarea de către România sau, mai bine zis, cu implorarea de către România să vină cît mai repede şi în număr cît mai mare militari francezi pe teritoriul nostru naţional.

Pe teritoriul României se află, în cadrul desfăşurării trupelor NATO pe teritoriul unei ţări membre NATO, militari americani. De ce mai avea nevoie România şi de militari francezi? Şi de ce francezi? De ce nu italieni sau spanioli sau britanici ? Pentru că – repet – nu Franţa ne-a rugat să acceptăm trupe franceze pe teritoriul nostru naţional, ci noi am implorat Franţa să ne trimită trupe.

România a avut în două rînduri trupe străine pe teritoriul naţional.

De fiecare dată chemate de noi.

Între 1940 – 1944, trupe germane chemate de generalul Ion Antonescu.

Am scăpat de ele (Mareşalul s-a plîns în multe şedinţe de Guvern de abuzurile comise de militarii nemţi pe teritoriul nostru naţional) la 23 august 1944.

Locul nemţilor a fost luat de ruşi. Fireşte, la 23 august 1944 nu noi i-am chemat pe ruşi. Au venit ei, ca Armată de ocupaţie. Din 1947, după ce comuniştii cîştigă puterea deplină, trupele ruseşti au stat pe teritoriul nostru la cererea conducătorilor comunişti ai României. Am scăpat de ele abia în 1958.

Indiscutabil, Franţa de acum nu e Germania lui Hitler şi nici URSS-ul lui Stalin.

Cu toate acestea, chemarea militarilor francezi, iniţiativă exclusivă a lui Klaus Iohannis, ca forţă militară străină, e o chestiune care interesează pe toţi românii. Pe teritoriul României se află deja militari americani în cadrul acordurilor cu NATO. Potrivit lui Joe Biden, aceştia vor creşte ca număr. De ce mai era nevoie şi de militarii francezi? Nu erau suficienţi americanii? Ce aduc în plus pentru securitatea României militarii francezi faţă de cei americani?

În lumea modernă primirea trupelor trimise de un stat pe teritoriul unui stat independent se face la cererea statului străin. Statul gazdă, ştiind dorinţa statului străin de a-şi extinde influenţa prin trimiterea de trupe în alte ţări, se lasă greu, pune condiţii.

Prin Klaus Iohannis România e cea care a cerşit Franţei trimiterea de trupe străine.

Fără nici o condiţie.

Ar fi fost normal ca Preşedintele să explice românilor motivele iniţiativei sale, să arate unde vor fi dislocaţi militarii francezi, pe banii cui vor sta şi activa la noi, şi, mai ales, în ce măsură Serviciile noastre Secrete vor fi obligate să colaboreze cu cele franceze.

Preşedintele României n-a catadicsit să se explice.

Nici n-a fost constrîns la aşa ceva.

Parlamentul, în care Coaliţia e majoritară, n-a zis nimic. Nici un partid politic nu i-a cerut preşedintelui să se explice. AUR, care se pretinde apărător al interesului naţional, n-a reacţionat. Partidul e ocupat să se răfuiască cu presa.

Chemarea trupelor franceze pe teritoriul României de către un om – Klaus Iohannis – care a acţionat fără a ţine cont de Parlament, de Opinia publică, a părut un lucru normal.

Klaus Iohannis n-a catadicsit să explice românilor nici o asemenea iniţiativă care vizează interesul naţional – Chemarea de trupe străine pe teritoriul naţional – d-apoi poziţia României faţă de Criza Ucraineană.

Cu cîteva zile în urmă, s-a anunţat că miercuri, 26 ianuarie 2022, a fost convocat CSAT pentru a se discuta Criza Ucraineană. Se presupunea că după reuniune Klaus Iohannis va ţine un discurs în care va explica pe larg punctul de vedere al României în privinţa Crizei.

Miercuri, după şedinţa CSAT, Klaus Iohannis a susţinut o declaraţie de presă, mai precis a citit un text de pe prompter.

Timp de peste două săptămîni, românii au aşteptat să afle punctul de vedere al României faţă de Criza ucraineană, cea mai mare Criză internaţională de la Căderea Comunismului.

Ca să audă ceea ce ştiau deja de două săptămâni din Comunicatele NATO şi ale UE, din declaraţiile preşedintelui american şi ale liderilor marilor puteri.

Aceasta deoarece Klaus Iohannis n-a făcut altceva decît să prezinte, în traducere proprie, poziţiile NATO şi ale Uniunii Europene.

A avut România în toată această perioadă o politică externă?

Da, a avut, ne spune Klaus Iohannis.

Ea a constat în dialogul permanent în cadrul NATO, cu SUA, în cadrul UE.

E asta o politică externă a unei ţări ca România?

Păi toate statele membre NATO şi UE au dialog în cadrul NATO şi UE.

Politica externă înseamnă ce faci pe cont propriu, chiar dacă după ce te-ai consultat cu aliaţii.

Toată lumea se aştepta ca preşedintele să explice pe larg chemarea de trupe franceze în România.

Era un prilej nimerit.

Klaus Iohannis n-a catadicsit să se explice.

El s-a mulţumit să ne spună că trupele franceze vin pe teritoriul nostru ca rezultat al eforturilor depuse de el, personal.

Ca rezultat al eforturilor depuse de el, personal, PNL a fost făcut pulbere prin impunerea ca preşedinte a lui Florin Cîţu.

Ca rezultat al eforturilor depuse de el, personal, s-a destrămat Coaliţia de Centru-Dreapta înainte ca ea să-şi fi spus cuvîntul.

Ca rezultat al eforturilor depuse de el, personal, s-a creat Coaliţia PNL-PSD, cea mai proastă Coaliţie de guvernare postdecembristă.

Ca rezultat al eforturilor depuse de el, personal, a ajuns premier un general acuzat de plagiat.

Din cîte se vede tot ceea ce e rezultatul eforturilor depuse de Klaus Iohannis se dovedeşte un dezastru pentru România.

Se va întîmpla asta şi cu iniţiativa de a chema trupe franceze pe teritoriul naţional?

 

NOTĂ: Acest editorial este preluat integral de pe cristoiublog.ro

 

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa [email protected]

http://stiri-zilnic.com/wp-content/uploads/2022/01/cristoiu-editorial-11.jpghttp://stiri-zilnic.com/wp-content/uploads/2022/01/cristoiu-editorial-11-300x300.jpgrootstireaUncategorised
E o lege nescrisă a Istoriei, subliniată însă de cercetătorii sufletului colectiv, că în momente de tensiune dramatică, de tulburări ale lumii, popoarele să-şi îndrepte privirea către Cel din fruntea Statului. În astfel de împrejurări, Conducătorul,...