2022 este anul în care vom afla dacă economia globală este suficient de robustă pentru a se descurca cu mai puţin ajutor din partea guvernelor şi a băncilor centrale şi dacă inflaţia este un produs secundar temporar al Covid-ului sau o problemă mult mai persistentă.

Atunci când se confruntă cu o gamă largă de posibilităţi, analiştii se poziţionează de obicei undeva la mijloc. Potrivit Bloomberg, părerea generală a specialiştilor este că economia mondială va creşte cu 4,4% în 2022, după revenirea cu 5,8% din 2021. Din 2023 încolo, creşterea va reveni la norma pe termen lung de aproximativ 3,5%.

Cu toate acestea, datele oficiale par să nu reflecte întocmai realitatea. Spre exemplu, piaţa muncii din SUA: Existau cel puţin 10 milioane de locuri de muncă vacante în Statele Unite la sfârşitul lui 2021, pe care fiecare patron dorea să le ocupe prin eforturi substanţiale. Lipsa forţei de muncă apare peste tot, cu excepţia statisticilor. Realitatea spune că în SUA sunt peste 5 milioane de adulţi care astăzi nu lucrează şi care nu aveau un loc de muncă plătit la începutul anului 2020.

SUA nu este singura lipsuri în câmpul muncii. Regatul Unit a avut mai mult de un milion de locuri de muncă neocupate în noiembrie. Oamenii refuză să accepte un loc de muncă chiar dacă salariile cresc.

O mare parte a anului 2021, factorii de decizie de la Rezerva Federală şi multe alte bănci centrale s-au simţit încrezători că au eliminat lipsa de forţă de muncă şi blocajele lanţurilor de aprovizionare, consecinţe pe termen scurt ale pandemiei. Teama persistentă de Covid şi subvenţiile i-au descurajat pe mulţi dintre şomeri să se întoarcă la muncă. Băncile centrale au susţinut că toate aceste probleme se vor rezolva în timp.

Faptul că o bună parte din „surpriza” inflaţiei din 2021 s-a datorat creşterii preţurilor la energie pare să întărească argumentele pentru lipsa de iniţiativă a băncilor centrale, deoarece costurile mai mari ale combustibilului, în general, tind să încetinească creşterea. Cu toate acestea, de Ziua Recunoştinţei, inflaţia preţurilor de consum din SUA a fost de 6,8% pe an, cea mai mare de când Ronald Reagan a fost preşedinte şi de aproximativ trei ori mai mare decât prognoza Fed la începutul anului 2021.

În prezent, pieţele pariază că Fed va majora ratele dobânzilor de cel puţin trei ori în 2022. Anglia, care se aşteaptă ca inflaţia să depăşească 6% în lunile următoare, a avut un avans la ultima sa întâlnire de politică monetară din 2021, majorând ratele dobânzilor cu 25 de puncte de bază. Investitorii au creionat alte patru creşteri în 2022.

Banca Centrală Europeană nu şi-a majorat dobânda de politica monetară de mai mult de un deceniu, iar preşedintele ei, Christine Legarde, a spus că nici în acest an nu este posibilă o creştere. Zona euro din 19 ţări este mai puţin predispusă la inflaţie decât Regatul Unit şi SUA. Cu toate acestea, cu cele mai recente date publicate care arată că preţurile de consum au crescut cu un ritm record de 5% în perioada anului până în decembire, BCE ar putea intra, de asemenea, sub presiunea acestor creşteri.

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa [email protected]

http://stiri-zilnic.com/wp-content/uploads/2022/01/bce.jpghttp://stiri-zilnic.com/wp-content/uploads/2022/01/bce-300x300.jpgrootstireaUncategorised
2022 este anul în care vom afla dacă economia globală este suficient de robustă pentru a se descurca cu mai puţin ajutor din partea guvernelor şi a băncilor centrale şi dacă inflaţia este un produs secundar...