Muntele a înseamnat dintotdeauna o sursă de aer curat, energie şi hrană. A însemnat o sursă de viaţă, de inspiraţie şi de frumos.

Ziua de 14 septembrie ar fi trebuit să pună lumina pe munte, pe tot potenţialul pe care acesta îl are, dar şi să privească spre probleme cu care se confruntă: de la sărăcia din unele comunităţi care trăiesc în zona montană, la defrişări ilegale, distrugere de habitate, comportamente inadecvate şi dăunătoare mediului.

Potrivit Hotărârii nr. 715/2002, art. 8, alin. (2), Ziua Muntelui marchează data tradiţională a încheierii păşunatului anual în Carpaţii României. Astfel, prin lege, ziua de 14 septembrie urma să fie sărbătorită „în fiecare an prin manifestări speciale – conferinţe, seminarii, expoziţii, schimburi de experienţă, loturi demonstrative, mese rotunde – organizate de consiliile locale împreună cu şcolile, instituţiile agricole şi silvice, alţi parteneri din localităţile montane, cu invitarea agricultorilor şi a altor membri ai comunităţii locale”.

Totuşi, Ziua Muntelui a rămas la nivelul unei Hotărâri de Guvern, un act semnat, o zi în plus de sărbătorit şi nicio acţiune.

În perioada 2013-2018, 20 de milioane de metri cubi de lemn dispăreau anual din pădurile României în urma tăierilor ilegale, inclusiv din păduri virgine, potrivit estimărilor făcute de Inventarul Forestier Naţional. În 2008-2012, estimările arătau că 8,8 milioane de metri cubi de lemn erau exploataţi ilegal.

Potrivit unui raport din 2018 al Greenpeace, autorităţile de control din România depistează doar 1% din totalul tăierilor ilegale care au loc: circa 200.000 metri cubi din cele 20 de milioane de metri cubi care dispar anual fără acte din pădurile ţării.

România este una dintre puţinele ţări din Europa care mai are păduri virgine sau cvasivirgine. Pădurile virgine sunt ultimele ecosisteme forestiere în care natura este în forma ei pură. În aceste locuri, arborii mor de bătrâneţe, apoi cad şi se usucă, iar lemnul mort hrăneşte ecosistemul pentru generaţiile viitoare. Totuşi, doar 18% din totalul pădurilor virgine se bucură de un statut de protecţie.

Poate că autorităţile au uitat care este importanţa muntelui, însă există oameni care construiesc relaţii deosebite cu acesta. Tudor Daniel, călător şi ghid montan, a vorbit pentru Mediafax despre legătura specială pe care o are cu muntele.

INTERVIU Viaţa de ghid montan – o altfel de relaţie cu muntele

Reporter: Ce înseamnă pentru tine să fii ghid montan?

Tudor Daniel: Hmmm. Înseamnă multă muncă amestecată cu aventură, experienţe, sudoare, locuri şi oameni. Înseamnă pasiune la un alt nivel. 

Reporter: Ce înseamnă muntele pentru tine?

Tudor Daniel: Muntele este biroul meu, locul unde mă descarc de toate poverile, locul unde sunt eu cu adevărat, mă simt cel mai bine şi în largul meu. Pentru mine, muntele este un stil de viaţă, îmi curge prin vene, trăiesc şi respir munte.

Reporter: Ai vreun traseu preferat?

Tudor Daniel: Traseul preferat!? Nu pot să zic că am un traseu preferat, căci pentru mine de fiecare dată muntele şi traseul sunt altfel – vremea, anotimpul, oamenii, sentimentele. Dar mă întorc cu drag, pe creste.

Reporter: Povesteşte-mi puţin despre agenţia ta. Eu te ştiu de când erai ghid montan, iar acum ai trecut la un alt nivel.

Tudor Daniel: Mirva Travel a apărut din pasiunea şi dragostea a trei prieteni pentru tot ce înseamnă muntele şi nu numai. Ne dorim să promovăm turismul montan pe cât se poate de mult. Organizăm ture de aventură, hiking, trekking, căţărat, canioning, via ferrata – interne şi externe.

Reporter: Ce reguli principale ar trebui să respecte oamenii pe munte?

Tudor Daniel: Prima regula este să te informezi. Verifică starea vremii, informează-te de starea traseului, de durata lui. Pleaca devreme în traseu. Dar principala regulă: echipează-te corect!

Încă o regulă: evaluează-ţi bine puterile, muntele nu este o plimbare în parc.

Despre munca de ghid montan. Pasiune, iubire pentru munte şi responsabilitate

Ion Petreanu, ghid montan: În ultima perioadă s-a accentuat fenomenul ghizilor montani, s-a format o breaslă şi se creează şi confuzii. Când spui că eşti ghid montan înseamnă mai mult decât a însoţi un grup sau un om pe potecă. Ghidul montan este o persoană cu un caracter aparte. El/ea iubeşte muntele, ştie să comunice şi să transmită iubirea sa faţă de munte partenerilor de drumeţie. Ghidul montan îşi asumă responsabilitatea pentru siguranţa clientului, observă clientul şi potenţialul acestuia şi adaptează ruta, ca la sfârşitul zilei clientul să fie poate obosit fizic, dar extaziat de munte, de traseu. Acea iubire a ghidului montan şi respectul faţă de munte şi natură au fost transferate clientului. Ghidul montan, chiar dacă nu a studiat psihologie este un psiholog fin, citindu-şi clientul, motivându-l, găsind rapid soluţii pentru ieşirea din orice situaţie mai dificilă, de orice natură, punând siguranţa grupului sau persoanei înainte de toate. Mulţumesc munte că exişti!

Gabriela Gîngu, ghid montan: Muntele înseamnă acasă. Este locul în care am învăţat să fiu cu adevărat liberă, pentru că muntele mă acceptă aşa cum sunt. Pasiunea de a fi ghid am descoperit-o în prima mea tură pe munte, când am mers ca turist. Am văzut bucuria pe chipul oamenilor când şi-au depăşit limitele, ajutaţi de ghizi, dar şi bucura de a fi sus. Nu am un traseu preferat, muntele e munte şi de fiecare dată mă uimeşte.

Munţii României

În România, munţii acoperă o treime din suprafaţa ţării, iar aproximativ două milioane de oameni trăiesc în zone montane, în peste 750 de localităţi.

Munţii Carpaţi reprezintă al doilea cel mai lung lanţ muntos din Europa, după Munţii Scandinaviei, cu o lungime de 1.500 km, dintre care aproximativ 800 km sunt în România. În plus, munţii din ţara noastră găzduiesc 12.000 de peşteri, dintre care 76 au peste 2 km. În Peştera Coliboaia se găsesc cele mai vechi picturi rupestre din Europa Centrală şi de Est, iar al doilea cel mai mare gheţar subteran din Europa se găseşte în Peştera Scărişoara, având un volum de 8.000 de metri cubi şi peste 4.000 de ani.

România se bucură şi de o prezenţă în Guinness World Record, Crucea Caraiman fiind cea mai înaltă cruce din lume amplasată pe un vârf montan.

De asemenea, în România se află 60% din urşii bruni din Europa. Potrivit datelor Ministerului Mediului, colectate în primăvara anului 2019, numărul urşilor care trăiesc în sălbăticie pe teritoriul ţării este curpins între 6.450 şi 7.200.

Urşii din România au revenit în centrul atenţiei în ultimii doi ani, însă nu dintr-o dorinţă de conservare a populaţiilor de carnivori mari. Discursul politicienilor nu s-a îndreptat în direcţia protejării lor şi, implicit, a ecosistemelor în care trăiesc şi nici măcar în direcţia unor acţiuni de educare a oamenilor, în contextul în care mulţi aleg să îi hrănească, ci acesta s-a îndreptat spre ideea intervenţiei în populaţia de urşi.

Ministrul Mediului, Tanczos Barna, a afirmat în martie 2021 că România a greşit când a hotărât să nu intervină în populaţia de urşi, luând în calcul vânarea animalelor.

„România a luat o decizie total eronată în 2016 când a decis să nu mai intervină deloc în populaţia de urşi. Atunci, am depus o întâmpinare şi mă bazam pe date din Ministerul Mediului. Cu siguranţă, aceste lucruri s-au schimbar de atunci în direcţia care se putea prevede foarte uşor: în cazul unui mare carnivor care este în vârful lanţului trofic, non-intervenţia, nici măcar urmărirea populaţiei la nivel de statistică şi cifre, înseamnă fără doar şi poate o creştere anuală, sigură, lentă a populaţiei de urs”, a spus la acel moment Tanczos Barna.

Munţii României adăpostesc urşi, capre negre, râşi, cerbi carpatini, lupi, vulpi, mistreţi, vulturi, bufniţe, acvile, cocoşi de munte, o floră care curpinde 1.350 de specii, dintre care 116 endemice, cât şi comunităţi izolate.

Una dintre aceste comunităţi este reprezentată de Ineleţ, cătunul din Munţii Cernei, unde singura legătură cu lumea modernă este formată din patru scări din lemn, cu o lungime de aproximativ 100 de metri, prinse pe un perete vertical din calcar.

Munţii României nu se termină la Carpaţi.

Cei mai vechi munţi din România sunt Munţii Măcin, din Dobrogea, fiind rezultaţi în urma orogenezei hercinice. Parcul Naţional Munţii Măciunului are peste 11.000 de hectare, unde sunt catalogate 24 de habitate prioritare, dintre care pădurea de fag dobrogeană este unică în lume. Cel mai înalt punct este reprezentat de Vârful Ţuţuiatu, 467 de metri.

Trasee uşoare pe munte pentru reconectarea cu tot ce e frumos

  1. Cheile Vârghişului

Centrul turistic Cheile Vârghişului – Cheile Vârghişului – Grota Tătarilor – Peştera Orban Balazs – Poteca Pionierilor – Poiana Pietrii – Poteca Lupilor – Podeţul I – Centrul turistic

Durată: 4 ore

  1. Pietrele Doamnei

Hotel Alpin Rarău – Vf. Rarău – Pietrele Doamnei – Hotel Alpin Rarău

Durată: 3-4 ore

  1. Traseul 12 apostoli, Munţii Călimani

Gura Haitii – 12 apostoli – Poiana Pietrele Roşii – Gura Haitii

Durată: aprox. 6 ore

  1. Culmea Pricopanului, Munţii Măcin

Măcin (intersecţia din faţa carierei) – Vf. Sulucu Mare – Vf. Piatra Râioasă – Şaua Şerparu – Vf. Vraju – Vf. Caramalău – Izvorul Fântâna de Leac – Mănăstirea Izvorul Tămăduirii – Carieră

Durată: aprox. 4 ore

  1. Cascada Duruitoarea

Durău – Cascada Duruitoarea

Durată: aprox. 2 ore

  1. Vf. Ciucaş

Cheia – Valea Berii – Cabana Vf. Ciucaş – Vf. Ciucaş

Durată: aprox. 6 ore

  1. Cabana Curmătura

Fântâna lui Botorog – Poiana Zănoaga – Cabana Curmătura – Prăpăstiile Zărneştilor – Fântâna lui Botorog

Durată: 6 ore

  1. Cascada Urlătoarea

Buşteni – Cascada Urlătoarea

Durată: aprox. 3 ore

  1. Vf. Omu

Cabana Piatra Arsă – Babele – Vf. Omu – Cabana Piatra Arsă

Durată: aprox. 7 ore

  1. Lacul Scropoasa şi Cascada 7 Izvoare

Camping Zănoaga – Lacul Scropoasa – Cascada 7 Izvoare – Cheile Zănoagei – Camping Zănoaga

Durată: 3 ore

Resurse pentru înainte şi în timp ce eşti pe munte

Trasee pe munte (grup de Facebok pentru iubitorii de munte, cei care sunt împotriva vânătorii iresponsabile a animalelor sălbatice şi a defrişărilor ilegale de pădure) – https://www.facebook.com/groups/TraseePeMunte 

 

Salvamont România – https://www.salvamontromania.ro/ 

 

Dispecerat Alarmare Salvamont Romania:+4 0725826668

 

Aplicaţia Salvamont România – https://www.salvamontromania.ro/aplicatia-salvamont.php 

 

Ghizi tineri – https://www.facebook.com/VisatoriInBocanci, https://www.facebook.com/mirvatravel

 

 

 

 

 

 

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa [email protected]

http://stiri-zilnic.com/wp-content/uploads/2019/06/pixel-1.pnghttp://stiri-zilnic.com/wp-content/uploads/2019/06/pixel-1.pngrootstireaUncategorised
Muntele a înseamnat dintotdeauna o sursă de aer curat, energie şi hrană. A însemnat o sursă de viaţă, de inspiraţie şi de frumos. Ziua de 14 septembrie ar fi trebuit să pună lumina pe...