ANSVSA îi spune porcului, Adio, coteţ!

Cititul printre rînduri era un obicei al epocii socialiste, pe care şi eu l-am exersat în acei ani. Îmi oferă şi astăzi mari surprize, citind comunicate de presă aparent benigne. Din unul dintre acestea, aparţinînd Autorităţii Naţionale Sanitar-Veterninare şi Siguranţă Alimentară, am înţeles de pildă că se pregăteşte o nouă şi puternică lovitură, dată gospodăriilor individuale din România: interzicerea creşterii porcilor ”în aer liber”.

Ceea ce avantajează din start marile ferme şi interzice ”concurenţei” micilor crescători individuali, ţăranilor să mai crească porci. Nu în număr mai mare de cinci, cum voia ministrul Daea, care a şi fost nevoit să revoce dispoziţia, ci de fapt niciunul. După noile norme sanitar-veteriare, ar trebui să-i mute în casă, în sufragerie.

Comunicatul ANSVSA ia toată povestea prin învăluire: ”Contextul actual al evoluţiei pestei porcine africane (PPA) în România impune urgent luarea de măsuri mai riguroase, pentru combaterea acestei boli. Pierderile economice generate de evoluţia PPA sînt extrem de mari, numai sumele pentru acordarea despăgubirilor se ridică la aproape 50 de milioane de euro”. Poate că ar trebui să mai umble puţin la cifrele aruncate în presă, sau să se verifice cum s-au dat banii: tot Autoriatea Naţională Sanitar-Veterinară vorbeşte de 101 focare de infecţie în prezent, ceea ce ar însemna o jumătate de million de euro, pentru despăgubiri, în fiecare dintre acestea.

Nu e cam mult, sau greşesc eu? Sau şi porcii au devenit o ”puşculiţă”, în care se ”sifonează” bani, după expresia primului ministru Cîţu? Deci, de vină ar fi pesta porcină africană, un pericol care ne paşte. Aşa să fie? Tot ANSVA se ”scapă” însă şi spune, în acelaşi comunicat, că numărul focarelor în România a scăzut, într-un an şi zece luni, de 12 ori. Atunci, unde-i pericolul ”cotextului actual al evoluţiei pestei porcine”? În septembrie 2019, erau 1220 de focare active, acum mai sînt abia o sută!

Porcul din ograda ţăranului, concurentul porcului ”multinaţionalelor”

Cu toate datele de mai sus în buzunar, ANSVSA cere totuşi “responsabilizarea deţinătorilor de porcine din gospodăriile populaţiei” şi continuă: ”de asemenea, creşterea porcinelor în exploataţii în aer liber s-a dovedit a avea un înalt grad de risc de infectare, din cauza contactului cu mediul silvatic (sic!), motiv pentru care e necesară interzicerea acestei forme de creştere a porcinelor”, pe toată perioada în care în ţară mai sînt focare de pestă porcină africană. Adică, pînă la Paştele Cailor. Avînd în vedere că nu creşte nimeni porcul, la ţară, cu lacăt pe uşa de la coteţ, acestei interdicţii nu i se poate da decît o singură interpretare: adio, şorici pîrlit!

Caracterul evaziv al prevederii, la fel precum cel cu ”terasele închise” din timpul pandemiei, oferă loc unei interpretări care, aşa cum ne-au obişnuit autorităţile, va avea sens în direcţia extinderii interdicţiei: adică, dacă vrei porci în ogradă, musai să-ţi construieşti ”baterii” închise, în ferme. Adio, coteţ! Porcul nu va mai vedea lumina soarelui, de la naştere pînă la moarte!

E grea o asemenea impunere pentru ţăranul român, la fel precum norma europeană cu ”asomarea porcului”. Ea va duce, şi urmăreşte, de fapt, lichidarea micii producţii individuale, o concurenţă serioasă, mai ales prin calitatea ”ecologică” şi nu în ultimul rînd prin tradiţie, porcului din marile ferme sau din import. Porcului ”multinaţionalelor”. Porcului ”corporatist”, care trebuie să înlăture de pe piaţă porcul românesc.

Situată în acest război de partea celui puternic, ANSVSA încearcă să convingă: ”creşterea porcinelor în exploataţii în aer liber s-a dovedit a avea un înalt grad de risc de infectare, cu virusul pestei porcine africane”. Ea trebuie interzisă, scop în care  Agenţia ”a iniţiat mai multe proiecte legislative, la elaborarea cărora a colaborat şi s-a consultat cu toate entităţile implicate, instituţii, dar şi asociaţii de crescători, producători şi procesatori”, concretizate într-un proiect de Ordonanţă de Urgenţă, aflată ”în proces de avizare interministerială”. Adică e iminentă.

Fără îndoială că, atunci cînd ordonanţa va veni, va lovi ca o măciucă în moalele capului ţăranul român, căruia i se va interzice practic să-şi crească porcul în propria ogradă. Pentru pregătirea acestui act normativ, care văd că nu a iscat încă niciun semnal de alarmă în presă, ANSVSA nu s-a consultat, după cum recunoaşte, decît cu marii producători şi importatori, nu şi cu ţăranii, pe care-i loveşte, pentru a proteja, de fapt, interesele comerciale ale principalilor operatori de pe piaţă.

Chiar ANSVSA recunoaşte că măsura se va aplica, ”în condiţiile în care 50% din cele 4,1 milioane de capete de porci crescuţi pe teritoriul României se află în exploataţii non-profesionale”. Adică, jumătate din producţia de carne de porc din România se realizează în ograda ţăranilor – ei bine, această ”concurenţă”, reflectată şi de preferinţele majorităţii românilor,  trebuie să dispară. Pretextul ”pestei porcine africane” e numai bun.

Pesta porcină africană, ”arma politică” împotriva porcului românesc

Pesta porcină africană (PPA) e o boala foarte contagioasă, mortală pentru porci, dar inofensivă pentru oameni. Prezenţa ei a fost confirmată în România în iulie 2017, la Satu Mare, acel focar fiind atunci stins, la intervenţia autorităţilor sanitar-veterinare. Dar pe 10 iunie 2018, boala a reapăriut din nou în judeţul Tulcea şi s-a răspîndit rapid, mai ales în condiţiile migraţiilor porcilor mistreţi de aici. Cazurile de îmbolnăvire s-au răspîndit în mai multe zone din ţară, cu toate ”covoraşele” îmbibate cu substanţe, peste care treceau maşinile în trafic şi cu ”vermorelele” cu care erau stropite, la bariere sanitar-veterinare. Măsurile, tardive, n-au reuşit să împiedice răspîndirea bolii.    

În scurt timp, pesta porcină africană era înregistrată în 294 de localitati din 18 judete, cu un numar de 1124 focare (dintre care 16 în exploataţii comerciale) şi 300 de cazuri înregistrate la porci la mistreţi; în total, fuseseră sacrificaţi 361.719 de porci afectati de boală, cei mai mulţi din marile ferme. Condiţii în care, presa cu specific agricol titra în 24 ianuarie 2019 că  ”afaceriştii cer interzicerea creşterii porcului în gospodăriile populaţiei” şi că autorităţile ar urma să ia această decizie. Ea a fost împiedicată atunci numai de contextul politic. Acum, nu mai pare împiedicată de nimic, deşi pesta porcină nu mai e un pericol ca atunci. Au rămas însă interesele ”afaceriştilor”.

Există o prezenţă supărătoare: cei peste 2 milioane de porci din gospodăriile ţărăneşti, în mod evident preferaţi de consumatorul român, celor crescuţi ”ca găinile” în marile combinate, sau proveniţi din import. Acesta şi nu altul e substratul deciziei politice, pe care o va lua guvernul Cîţu şi pentru care sîntem pregătiţi, de pe acum, prin comunicatul Autorităţii Naţionale Sanitar-Veterinare.

Pesta porcină africană e doar un pretext pentru a lovi în ţăranul român, luîndu-i un drept de care nici Înalta Poartă otomană nu s-a atins în Evul Mediu, acela de a-şi creşte un porc în ogradă. Nu mă mai îndoiesc de acest fapt, de cînd am găsit prin hăţişurile internetului  rezultatele unui studiu, fără îndoială cunoscut de specialiştii de la ANSVSA.

Un proiect de cercetare finanţat de Autoritatea Europeană pentru Siguranta Alimentară (EFSA) şi realizat de Universitatea de Ştiinte Agricole şi Medicină Veterinară (USAMV) din Cluj-Napoca, in colaborare cu Institutul de Diagnostic şi Sănătate Animală (IDSA) şi inclusiv cu Autoritatea Naţională Sanitar-Veterinară şi pentru Siguranta Alimentelor şi-a finalizat rezultatele, după 11 luni de cercetare, în perioada martie 2020-ianuarie 2021.

Descoperirea majoră a cercetătorilor e că pesta porcină africană nu se răspîndeşte din cauza lăturilor date la porci de ţărani în ogradă (pe care ANSVSA vrea de asemenea să le intezică, precum şi ”coteţul porcului”), ci din cauza anumitor specii de insecte hematofage, recoltate din focare de pestă porcină africană. Cu alte cuvinte, s-a găsit în tăunii care se hrănesc pe porci material genetic al virusului PPA, în peste 70% din insectele recoltate în focarele de infecţie, care conţin ADN-ul viral al pestei porcine africane. Or, sînt deajuns cîţiva tăuni într-un spaţiu închis al unei mari crescătorii, faţă de porcul mult mai puţin expus din aerul liber al coteţului de la ţară. E clar că totul e o făcătură, pentru controlul pieţei de carne de porc din România. Trebuie să ne obişnuim cu porcul de import sau de crescătorie, Adio, porcului de Ignat!

Fără îndoială, măsura care propune închiderea porcului pe viaţă între patru pereţi este una greu de realizat, într-o gospodărie ţărănească. OUG-ul va fi promovat de guvernul Cîţu, care e extrem de ascultător în ”implementarea normelor” cu specific european, chiar dacă alegerile din PNL vor face ca măsura, extrem de impopulară, să fie amînată pentru mai tîrziu, în toamnă. Poate pînă atunci vor mai apărea din senin şi ceva ”focare de pestă porcină”, prin presă. Dar de la anul, adio şorici pîrlit. Porcii din gospodăriile ţârăneşti îşi vor pierde libertatea coteţului, sau o să dispară, pur şi simplu. Rămîn însă ”în aer liber” mulţi alţii. 

 

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa [email protected]

http://stiri-zilnic.com/wp-content/uploads/2021/07/ferma-porci2.jpghttp://stiri-zilnic.com/wp-content/uploads/2021/07/ferma-porci2.jpgrootstireaUncategorised
ANSVSA îi spune porcului, Adio, coteţ! Cititul printre rînduri era un obicei al epocii socialiste, pe care şi eu l-am exersat în acei ani. Îmi oferă şi astăzi mari surprize, citind comunicate de presă...