În acelaşi timp, finanţarea unor deficite fiscal lărgite din perioada pandemică ar putea aduce datoria publică spre nivelul de 60% în 2022 comparativ cu 35% în 2019, arată Chipirliu.

“În cazul României, prognozele de creştere a Produsului Intern Brut pentru 2021 au fost în mod repetat revizuite în sus, proiecţia de +6,5% de acum câteva luni fiind deja corectată de Comisia Europeana la 7,4% şi la 4,9% pentru 2022. Inflaţia este de asemenea prognozată să crească la peste 3% în acest an, fiind una din cele mai ridicate din Uniunea Europeană, chiar dacă sub nivelul celei din Ungaria sau chiar Poloniei unde ar depăşi 4%. Deşi au existat şi factori interni – precum rezistanţa cererii de consum – puseul inflaţionist a fost puternic alimentat în prima jumătate a anului de abrupta creştere la nivel global a preţurilor materiilor prime. Ne menţinem opinia ca inflaţia va fi mai degrabă un fenomen temporar, cu o intensitate mai redusă în a doua parte a anului”, a spus Mihai Chipirliu.

Adaptarea fluxurilor de aprovizionare cu mărfuri la noile realităţi ale comerţului mondial în contextual estompării treptate a restricţiilor de mişcare, dar şI a măsurilor de support a economiilor din partea statelor sunt motive pentru o calmare a impulsului inflaţionist, a mai transmis Mihai Chipirliu.

“Nu în ultimul rând, recentele neînţelegeri care au reapărut între ţări importante din cadrul cartelului petrolului (OPEC) ar putea semnala începutul sfârşitului cooperării din timpul pandemiei între ţările participante – cooperare care a culminat cu o creştere a preţului petrolului cu până la 50% de la începutul anului şi cu o propagare asupra majorităţii materiilor prime. Revenind la nivel local, indicatori macroeconomici cel puţin la fel de importanţi de urmărit în perioada următoare prin persistenţa lor vor fi deficitul de cont current, care este aşteptat să se mărească pe măsură ce revenirea economica se transpune şi în importuri mai mari vs. exporturi, dar şi deficitul bugetar, respectiv datoria publică, ca procent în PIB”, a mai explicat directorul de risc al Euler Hermes România.

Odată cu ridicarea restricţiilor se aşteaptă ca redresarea regională să fie accelerată în a doua jumătate a anului 2021, prin stabilirea lanţurilor de aprovizionare. Inflaţia va creşte în trimestrul doi din cauza preţurilor energiei, care acum sunt mult mai mari, dar şi datorită creşterii salariilor pe fondul unei realocări imperfect a forţei de muncă, susţin reprezentanţii Euler Hermes.

Creşterea preţurilor ar trebui să se modereze ulterior datorită unor creşteri prudente ale ratei dobânzii, deşi riscurile inflaţioniste rămân ridicate în Turcia, Ungaria, Polonia şi România, care s-au angajat în quantitative easing (QE) şi au cunoscut o creştere puternică a ofertei monetare de atunci.

Euler Hermes spune că, în regiunea Europei emergente în ansamblu, creşterea anuală a PIB-ului real este prognozată la + 4,6% în 2021 (compensând bine contracţia de -2,7% în 2020), urmată de + 3,7% în 2022. Datele despre activitatea economică din 2021 până în prezent au dezvăluit o divergenţă în performanţa economică între economii pe fondul celui de-al treilea val al pandemiei care se produce în momente diferite. Ungaria, România, Bulgaria şi Turcia au depăşit aşteptările din primul trimestru, însă trebuie să observe o moderare în trimestrul doi, deoarece numărul de infecţii a atins un nou nivel în aprilie, iar întreruperile lanţului de aprovizionare au diminuat potenţialul de creştere.

Scenariul macroeconomic al trimestrului doi din analiza Euler Hermes arată oportunităţi noi şi riscuri vechi: PIB-ul global va creşte cu + 5,5%, comerţul global creste cu + 7,7% în volum, iar 40% din excesul de numerar de la gospodării şi companii se va transforma în cheltuieli până la sfârşitul anului datorită cererii ridicate

Economia globală se pregăteşte de o puternică redresare în trimestrele următoare. Revenirea din primul trimestru al anului 2021 la valorile de dinaintea crizei a fost alimentată de redeschiderea celor două mari economii ale lumii: SUA şi China. Astfel, analiştii se aşteaptă ca PIB-ul global să crească cu + 5,5% în 2021, SUA fiind singura economie în care această evoluţie va depăşi estimările realizate în perioada pre-Covid-19. În Europa este preconizată o revenire la nivelul de dinaintea crizei în primul trimestru al anului 2022, creşterile fiind aşteptate în 2026.

 

 

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa [email protected]

http://stiri-zilnic.com/wp-content/uploads/2021/07/romania-harta-shutterstock.jpghttp://stiri-zilnic.com/wp-content/uploads/2021/07/romania-harta-shutterstock-300x300.jpgrootstireaUncategorised
În acelaşi timp, finanţarea unor deficite fiscal lărgite din perioada pandemică ar putea aduce datoria publică spre nivelul de 60% în 2022 comparativ cu 35% în 2019, arată Chipirliu. “În cazul României, prognozele de...